În timp ce Viktor Orban a reușit să scoată statul democratic din Ungaria, încercările lui Donald Trump de a face acest lucru în Statele Unite sunt sortite eșeculuiÎn săptămânile care au urmat revenirii sale la președinția SUA, Donald Trump a provocat o alarmă generalizată cu privire la faptul că una dintre cele mai vechi democrații liberale din lume ar putea fi amenințată.
În plus, Trump i-a acordat miliardarului Elon Musk, un cetățean privat neales care nu a fost supus unui proces formal de numire, o autoritate largă de a supraveghea eficiența guvernului, inclusiv accesul la fluxurile financiare federale – făcând astfel neclară linia dintre puterea politică și cea corporativă.
Un astfel de efort de concentrare a autorității într-un executiv care controlează totul are o paralelă izbitoare peste ocean: refacerea Ungariei sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, notează Foreign Affairs.De la venirea la putere, în 2010, Orban a creat singura autocrație din UE, combinând puterea politică cu puterea economică și retorica populistă cu sprijinul statului pentru super-bogați, cultivând în același timp legături strânse cu regimuri autocratice.
Limitele MAGA
Dar, în timp ce Orban a reușit să scoată statul democratic din Ungaria, încercările lui Trump de a face acest lucru în Statele Unite sunt sortite eșecului.
În ciuda unor asemănări între abordarea celor doi lideri, o Orbanizare completă a Washingtonului nu este un scenariu realist. Populismul MAGA are limite.
Cu supermajoritatea Fidesz în legislativ, Orban a putut adopta unilateral o nouă constituție și să o rescrie oricând dorea, să revizuiască legile electorale și să numească loialiști în fruntea tuturor instituțiilor.
Trump și-a întărit controlul asupra Partidului Republican încă din primul său mandat, dar influența sa rămâne mult mai limitată decât cea a lui Orban asupra Fidesz.
Eforturile lui Trump de a începe epurarea funcționarilor publici, împreună cu avalanșa sa de ordine executive care sfidează în mod demonstrativ limitările constituționale ale puterii executive, pot părea șocante pentru normele democratice din SUA. Însă niciunul dintre aceste planuri nu a fost prezentat Congresului și multe dintre ele se vor confrunta cu blocaje juridice și legislative înainte de a putea fi pe deplin puse în aplicare.
În schimb, Orban a reușit să își folosească supermajoritatea disciplinată din parlament pentru a schimba în mod oficial fundamentele juridice ale Ungariei: legile fiscale, reformele și chiar amendamentele electorale sunt adoptate în mod regulat în câteva zile. Chiar și noua constituție a fost modificată de 14 ori de Fidesz fără dezbatere publică – imposibil în Statele Unite.
Musk diferă de oligarhii din Europa de Est.
Elon Musk nu își datorează averea lui Trump – a devenit miliardar înainte de a se implica în politică. Este mai degrabă un oligarh autonom decât unul dependent.
Luați în atenție contrastul cu Lorinc Meszaros, cel mai bogat om din Ungaria, a cărui avere reprezintă un uimitor 1,65 % din PIB-ul țării: spre deosebire de cea a lui Musk, averea lui Meszaros este un rezultat direct al legăturilor sale cu puterea politică. A fost prieten din copilărie cu Orban și a folosit subvențiile de stat, împrumuturile și contractele de achiziții publice. Afacerile lui Musk, precum SpaceX și Starlink, sunt independente de revenirea lui Trump la putere.
Dacă Trump nu l-ar mai aprecia pe Musk, nu i-ar putea face rău din punct de vedere financiar, așa cum a făcut Orban cu Lajos Simicska, baronul din domeniul construcțiilor.
Deși Trump cere loialitate personală neclintită din partea aliaților politici, el nu a reușit să obțină tipul de dependență sistematică, existențială, care a apărut în Ungaria lui Orban.
Democrația maghiară a fost subminată treptat de presiunea unui executiv necontrolat, care poate exploata o majoritate în parlament suficient de solidă pentru a schimba constituția.
Este puțin probabil ca democrația americană să fie înlocuită în curând de o autocrație cu drepturi depline în stil maghiar, deși s-ar putea confrunta cu o altă provocare: ascensiunea unui oligarh pe care nici președintele, nici statul nu îl pot controla în totalitate.
