Washington, D.C. a intrat brusc într-o nouă eră de control federal, după ce președintele Donald Trump a invocat o clauză rar folosită din Home Rule Act pentru a prelua comanda Poliției Metropolitane și a trimite 800 de membri ai Gărzii Naționale în stradă.
Justificarea: o „urgență de siguranță publică”, declanșată de un incident violent izolat. Criticii vorbesc însă despre un pretext, cifrele oficiale arătând că infracționalitatea este în scădere.
Incidentul și narativul
Punctul zero al deciziei prezidențiale a fost un jaf cu violență în cartierul Logan Circle, în care un fost angajat guvernamental a fost agresat. Trump a descris incidentul ca dovada unei capitale „scufundate în haos”. Realitatea statistică e alta: infracțiunile violente au scăzut cu 26% față de anul trecut, iar rata omuciderilor din SUA se apropie de minime istorice.
„Retorica nu se potrivește cu datele”, subliniază un raport al FBI. Dar pentru Casa Albă, imaginea unui oraș periculos servește unui mesaj politic: numai o mână fermă, sprijinită de uniformele militare, poate „restabili ordinea”.
O putere legală, dar abuzată
Secțiunea 740 din Home Rule Act permite președintelui să federalizeze poliția din DC pentru maximum 30 de zile în caz de urgență. Doar că în istoria modernă, astfel de măsuri au fost rezervate situațiilor excepționale — revolte majore, dezastre naturale, atacuri teroriste. Acum, Trump rescrie regulile jocului, deschizând un precedent periculos.
Eleanor Holmes Norton, reprezentanta DC în Congres, a denunțat acțiunea drept „o lovitură directă la autonomia capitalei”, anunțând inițiative pentru eliminarea acestei clauze din legislație. „Nu e despre siguranță, e despre control politic”, spune și senatorul Chris Van Hollen.
Pe stradă: siguranță sau spectacol?
În timp ce transportoarele blindate și trupele Gărzii Naționale apar în zone centrale, mulți locuitori nu se simt mai protejați, ci mai supravegheați. „Nu am simțit niciodată că orașul e nesigur. Acum simt că trăiesc într-o zonă militară”, spune Maria, o profesoară din Capitol Hill.
Imaginile cu soldați la intersecții alimentează titlurile și feed-urile de social media, amplificând exact sentimentul de frică pe care cifrele îl contrazic.
Efectul de durată
Analistul politic Andrei Lankov avertizează că măsura nu este doar o reacție la un incident, ci un test al granițelor puterii prezidențiale. „Dacă președintele poate mobiliza armata pentru o infracțiune singulară, mâine o poate face pentru orice motiv politic convenabil.”
Pe termen scurt, „urgența” are termen de expirare — 30 de zile. Pe termen lung, însă, riscul este ca democrația locală a capitalei să fie subordonată unor interese de moment. Iar Washingtonul, obișnuit cu luptele politice în Congres, se trezește acum cu un nou tip de conflict: între percepția de siguranță și realitatea datelor, între lege și spiritul ei.
