Cu cât un grup politic poate aduna mai mulți reprezentanți în Parlamentul European, cu atât mai multe fonduri primește și cu atât mai multă putere poate exercitaSfârșitul maratonului electoral în UE marchează începutul unei bătălii politice și a unor negocieri complicate pentru a transforma milioane de voturi în bani și putere.
Cu cât un grup politic poate aduna mai mulți reprezentanți în Parlamentul European, format din 720 de membri, cu atât mai multe fonduri primește și cu atât mai multă putere poate exercita – de la modelarea politicii până la asigurarea unor posturi influente, scrie Financial Times.”Interesul pentru aceste alegeri nu este doar rezultatul de duminică seara, ci și ceea ce se va întâmpla după”, a declarat un înalt funcționar al legislativului european.
Interese de la stânga la dreapta
Negocierile trebuie finalizate în 24 de zile, potrivit unui document intern. Cele patru grupuri principale au fost în mod tradițional Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, Socialiștii și Democrații (S&D) de centru-stânga, liberalii de la Renew și Verzii/Aliața Liberă Europeană. Dar acestea s-au micșorat de-a lungul anilor, pe măsură ce partidele marginale au luat tot mai multe voturi.
La stânga se află un grup de lungă durată, GUE/NGL, cu o componență fluctuantă care include acum mișcarea de extremă stânga a francezului Jean-Luc Mélenchon și naționaliștii irlandezi din Sinn Fein.
La dreapta se află două facțiuni în creștere: grupul ultraconservator ECR și grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID), plus un amestec de membri neafiliați considerați prea extremiști pentru a se alătura vreunei grupări.
Rassemblement National (RN) domină ID, Marine Le Pen caută fie să formeze un mega-grup cu ECR, fie să adune suficienți eurodeputați pentru a depăși în număr Renew, care este familia politică a dușmanului său intern, președintele Emmanuel Macron.
Klaus Welle, secretar general al Parlamentului între 2009 și 2022, a afirmat că Le Pen s-ar putea alătura partidului Fidesz al premierului ungar Viktor Orban, pentru a forma un nou grup de dreapta, eventual cu populiștii spanioli Vox, care în prezent se află în ECR.
Dar liderul cel mai curtat atât de PPE, cât și de ID este Giorgia Meloni, premierul italian al cărui partid de dreapta Frații Italiei domină ECR. Meloni nu a arătat niciun apetit pentru a-și uni forțele. „Vrea să fie importantă și să obțină lucruri de la alți lideri”, spune un diplomat UE, sugerând că ea ar menține un decalaj cu ID.
Facțiunile aflate în căutarea unei influențe mai mari vor încerca să atragă partide neafiliate. Președintele PPE, Manfred Weber, a declarat că ar saluta o nouă opoziție maghiară condusă de fostul aliat al lui Orban devenit dușman, Peter Magyar.
Sunt în joc zeci de milioane de euro
Un grup are nevoie de 23 de membri din șapte țări, ceea ce permite unor eurodeputați singuratici să facă o negociere dură.
Grupurile cu mai mulți membri obțin mai multe fonduri pentru activitățile parlamentare; bugetul este alocat în funcție de o formulă dictată de numărul de locuri câștigate de fiecare grup.
În primele șase luni ale acestui an, bugetul total s-a ridicat la 36 de milioane de euro. Cel mai mare grup, PPE, a primit 9 milioane de euro, iar cel mai mic, Stânga, a primit 2 milioane de euro, în timp ce membrii neafiliați au împărțit 1,5 milioane de euro.
Dar aderarea la unul dintre grupurile mai largi nu este simplă. Rivalitățile naționale pot exploda atunci când partide opuse pe plan intern încearcă să adere la același grup european.
De exemplu, decizia controversată de a permite Forza Italia a lui Silvio Berlusconi să adere la PPE în 1998 a dus la plecarea Partidului Popular Italian Creștin-Democrat la scurt timp după aceea.
„Se formează grupuri pentru bani, personal și putere”, a declarat un oficial de partid.”Pentru mulți, prietenia politică se află mai jos pe listă”.
