„Daddy’s home”, a proclamat Casa Albă, salutând întoarcerea lui Donald Trump de la summitul NATO de săptămâna trecută.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, l-a numit ”tătic” pe Trump, considerând că lingușirea este un preț mic de plătit pentru a menține alianța unită. Și liderii europeni păreau mulțumiți. S-au angajat să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare.
Faptul că summitul NATO a avut loc imediat după loviturile SUA asupra Iranului a schimbat atmosfera, relatează Financial Times. Trump a sosit într-o dispoziție bună, iar dorința sa de a bombarda complexul nuclear iranian Fordow a risipit temerile europenilor că se va feri întotdeauna de utilizarea forței.
Dar cum rămâne cu Ucraina? Unii oficiali NATO se tem că situația de pe linia frontului s-ar putea deteriora grav până la toamnă.
În timp ce Rusia poate să mențină nivelul actual al operațiunilor pe termen lung, Ucraina ar ajunge la un punct de rupere în termen de șase luni – dacă nu primește un nou pachet de arme.
La mult timp după ce Rusia și-a desfășurat tancurile, avioanele de luptă de generația a cincea, sistemele de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune și rachetele balistice și de croazieră de ultimă generație, Ucraina încă mai aștepta livrări de capacități similare din partea partenerilor săi occidentali.
Atunci când unele dintre aceste sisteme au sosit în cele din urmă, i s-a interzis să le folosească împotriva unor ținte din Rusia până când Statele Unite și-au relaxat regulile de angajare la mijlocul lui 2024. Privind măsurile economice punitive împotriva Moscovei, răspunsul internațional a fost la fel de slab.
Mai este convins Occidentul de victoria Ucrainei – definită în mod minimal ca păstrarea suveranității sale și continuarea trasării unui curs către aderarea la NATO și UE? Probabil că nu.
Vladimir Putin nu vrea să accepte o încetare a focului. Armata rusă se bazează pe resursele sale și poate lupta ani de zile, mizând pe epuizarea ajutorului UE și SUA pentru forțele ucrainene.
În general, summiturile NATO se încheie cu o poză de grup. Toți participanții devin brusc optimiști, se angajează în promisiuni și ”strategii” contrazise în cele din urmă de realitate: Ucraina nu are cum să mai reziste mult în condițiile actuale.
Rutte este cunoscut pentru zâmbetul său permanent, însă s-ar putea să se transforme în rânjet până la sfârșitul anului.