Recentele discuții de la Riad, dintre delegațiile SUA-Rusia, dar și declarațiile apărute ca reacție la aceste negocieri au ecouri în România.
Sunt informații ce au apărut pe surse, pe fondul afirmațiilor pe care le-a făcut, recent, șeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu.
În tot acest context a apărut o primă reacție de la vârful Guvernului. Premierul Marcel Ciolacu spune nu va comenta spusele lui Cristian Diaconescu.
Surse guvernamentale au declarat că premierul Marcel Ciolacu nu a fost informat de discuţiile de la Riad şi nici nu ştie de unde are şeful Cancelariei Prezidenţiale informaţia privind solicitarea Rusiei de retragere a SUA din România, potrivit Mediafax.
„O să am mai multe discuţii cu domnul Bolojan, dar prerogativele pe externe sunt ale preşedintelui. Nu am vorbit de CSAT. Continui relaţia mea cu administraţia Trump. Nu comentez ce spune Diaconescu. Să răspundă domnul Bolojan”, ar fi spus premierul, joi, după declaraţiile lui Cristian Diaconescu.
Mai mult, s-a aflat că premierul Ciolacu urmează ca în perioada următoare să facă demersuri pentru o discuţie cu secretarul de stat american, Marco Rubio.
Pe de altă parte, premierul este „foarte mulţumit” de vizita lui Bolojan de la Paris şi consideră că este „un semnal pozitiv”.
Citiți și: Bolojan, chemat să dea cu pixul pentru Statele Unite ale Europei!
De asemenea, a mai explicat că vorbeşte cu Ilie Bolojan de câte ori este cazul, uneori zilnic, dar nu a vorbit cu preşedintele interimar de când acesta s-a întors de la Paris.
Cristian Diaconescu, şeful cancelariei prezidenţiale, a declarat că în cadrul negocierile dintre Statele Unite şi Rusia de la Riad s-a cerut de către delegaţia rusă retragerea SUA din Europa de Est, inclusiv din România, amintește sursa citată.
Oficialul roman a precizat că partea americană a „refuzat, în acest moment, dar nu avem garanţii”.
Diaconescu: „E un moment dramatic”
Sunt declarații pe care le-a făcut Cristian Diaconescu, miercuri seară, 19 februarie, la Antena 3.
„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Ialta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza ucraineană. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza ucraineană”, a declarat Diaconescu, citat de antena3.ro.
„Atâta vreme cât astăzi concluzia părții americane este aceea că Rusia nu a dat semnale pentru o construcție pozitivă, din perspectiva solicitării Moscovei privind regimul de sancțiuni, SUA nu va ridica regimul de sancțiuni. Situația va evolua. Acum discutăm despre europeni, într-adevăr, președintele Macron și aici aș vrea să fac o paranteză, discuția cu președintele Bolojan a fost extrem de interesantă, la discuție a fost și o întrevedere bilaterală România-Franța. Din câte știu a fost una extrem de bună și președintele Macron și-a asumat și o serie de declarații publice”, a mai spus Diaconescu .
Totodată, fostul ministru, actualmente consilier prezidențial, a explicat ce obiectiv au avut rușii la negocierile cu americanii.
„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca, privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor.
În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică”, a explicat, conform sursei citate, șeful cancelariei prezidențiale.
Ce a spus Diaconescu, apoi, la un alt post TV
Ulterior, Cristian Diaconescu, șeful Cancelariei Prezidențiale, a negat, la Realitatea Plus, faptul că România nu ar mai beneficia de garanțiile de securitate din partea NATO, în urma negocierilor dintre SUA și Rusia, desfășurate zilele acestea în Arabia Saudită.
„În 2022, în momentul în care a avut loc ofensiva în Ucraina, în pachetul de propuneri pentru a opri ofensiva, Vladimir Putin a cerut ca NATO să își retragă garanțiile de securitate pe aliniamentul din 1997, ceea ce însemna practic că noi statele venite din comunism, care intraserăm în NATO, să nu mai beneficiem de garanțiile de securitate”, a declarat șeful Cancelariei Prezidențiale, Cristian Diaconescu, citat de realitatea.net.
Întrebat dacă la negocierile din aceste zile, dintre SUA și Rusia ar fi existat pe masă această cerere, de a nu mai beneficia garanțiile de securitate din partea SUA și NATO, Diaconescu a negat, spunând că e vorba de un pachet de negociere din 2022.
„Este un pachet de negociere din 2022 care nu a ajuns la o finalitate, de altfel și privind statele Baltice, Bulgaria, Ungaria, există o solicitare similară.”
„Ceea ce am spus la un alt post de televiziune a fost faptul că această solicitare nu a fost acceptată sub nicio formă nici de americani și în mod evident nici de europeni, nici atunci și nici acum, ceea ce este o știre bună” – a ales să menționeze Diaconescu.
