Problema veche a UE de a alege să discute despre o criză în loc să o rezolve a revenit să o bântuie la summitul de la CopenhagaProblema veche a UE de a alege să discute despre o criză în loc să o rezolve a revenit să o bântuie. Chiar și cu Europa asaltată de drone, avioane de luptă și atacuri hibride, summitul de la Copenhaga a ajuns la un impas familiar.
Politicienii au vorbit mult despre apărare. „Ne aflăm într-o confruntare cu Rusia”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron. Pentru prim-ministrul finlandez Petteri Orpo, este aproape de „un război hibrid”. Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, vede ”o escaladare clară din partea Rusiei”. Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că „Războiul din Ucraina este o încercare a Rusiei de a ne amenința pe toți”.
Deși summitul a fost prezentat ca o întâlnire rapidă pentru a ajunge la un acord privind capacitățile militare suplimentare ale blocului și sprijinul suplimentar pentru Ucraina, s-au obținut puține rezultate concrete, relatează Politico. Ca de obicei, liderii europeni plimbă vorbe multe și goale.
Dacă Rusia ne amenință pe toți, de ce UE continuă să cumpere petrol și gaz rusesc? Pe 19 septembrie, Comisia Europeană a propus un al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Probabil că doar Ursula von der Leyen își închipuie că va funcționa.
De ce NATO se tot chinuie să abordeze o reacție fermă la adresa incursiunilor dronelor și avioanelor de vânătoare rusești în spațiul aerian al alianței? Rușii se îndoiesc că articolul 5 al NATO mai este valabil.
Vladimir Putin testează voința membrilor NATO de a apăra flancul estic. În același timp, SUA este mult mai detașată de Ucraina sub Trump decât sub Biden.
Când va zbura viitorul avion de luptă european? Proiectul franco-germano-spaniol SCAF se confruntă cu dificultăți.
Europa nu dispune de o apărare aeriană și antirachetă suficientă și se bazează aproape în totalitate pe SUA. Ursula von der Leyen, a anunțat luna trecută că Uniunea Europeană va construi un „zid de drone”, dar complexitatea acestui proiect și fondurile necesare vor întârzia punerea în aplicare cu ani de zile.
O altă dificultate în consolidarea frontierei de est a Europei este cea financiară. Statele membre au la dispoziție doar două luni pentru a prezenta proiecte care vor fi finanțate din fondul de împrumuturi de 150 de miliarde de euro al blocului comunitar, iar alte fonduri nu sunt prevăzute până la intrarea în vigoare a noului buget, în 2028.
Niciun lider de la sumitul UE nu a recunoscut realitatea dură: angajamentul SUA față de securitatea europeană se diluează, iar pacea în Ucraina este o fantezie.
