SUA, tot jandarmul Americii Latine?

Regimurile din Irak și Libia au fost schimbate cu succes, dar ceea ce a urmat după Saddam Hussein și Muammar Gaddafi a fost războiul civil, instabilitatea regională și migrația în masă.

Donald Trump vrea să îi facă dictatorului  venezuelean Nicolas Maduro ceea ce George W. Bush i-a făcut lui Saddam și Barack Obama lui Gaddafi, relatează The Spectator.

În primul său mandat, Trump a încercat o schimbare de regim în Venezuela, susținându-l pe opozantul  Juan Guaido care  s-a autoproclamat „președinte interimar”.

Mike Pompeo, pe atunci secretar de stat, l-a numit pe neconservatorul Elliott Abrams – profund implicat în ajutorul acordat de Ronald Reagan grupărilor paralimitare anticomuniste din America Latină –  reprezentant special al SUA pentru Venezuela.

Abrams nu mai ocupă această funcție,  însă măsurile luate de administrație în octombrie – distrugerea ambarcațiunilor venezuelene care, potrivit Casei Albe, transportă droguri în SUA, aprobarea operațiunilor CIA în țară, trimiterea bombardierelor B-52 și navelor de război – indică faptul că schimbarea regimului este încă pe agenda de lucru.

Trump  ar trebui să ia în considerare ce s-a întâmplat când Reagan, și Jimmy Carter înaintea lui, au intervenit în El Salvador: războiul civil a provocat valuri de refugiați și imigranți în străinătate, inclusiv în SUA unde noile comunități salvadoriene au format bande violente, în special MS-13.

Tensiunea din administrația Trump nu este doar între șomii și porumbeii politicii externe, ci între șoimii și susținătorii restricționării imigrației. Nici strategia de intervenție nu are sens ca tactică pentru a împiedica fentanilul să ajungă în Statele Unite.

Haosul și fluxurile de populație pe care le declanșează schimbarea de regim sunt un avantaj pentru rețelele de trafic de droguri și traficanții de persoane.

Deși a afirmat în timpul alegerilor din 2016 că George W. Bush ar fi trebuit să ia petrolul Irakului, Trump probabil nu are în vedere o invazie pentru a acapara  resursele Venezuelei. Mai degrabă, conduce o campanie de „presiune maximă” pentru a da un exemplu cu Maduro: soarta lui va fi o lecție pentru oricine din America Latină care se gândește să devină dușmanul Washingtonului.

Dar modelul pe care ar trebui să îl adopte nu este strategia lui Reagan în regiune, ci cea care a câștigat Războiul Rece în Europa: stabilizarea prietenilor și aliaților SUA.