SUA și Israel deschid un alt front în Orientul Mijlociu?

Anunțul făcut de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) cu privire la sosirea unui submarin nuclear american din clasa Ohio în „zona sa de responsabilitate” prezice o escaladare semnificativă a situației din jurul conflictului dintre Hamas și Israel.

Este foarte rar ca utilizarea acestor submarine să fie făcută publică. CENTCOM nu a oferit detalii suplimentare, dar a postat o imagine care arată un submarin din clasa Ohio în Canalului Suez, potrivit Modern Diplomacy. Interesant este că CENTCOM a distribuit separat și o imagine cu un bombardier B-1 care operează în Orientul Mijlociu.

Luate împreună, aceste desfășurări americane, care se adaugă prezenței formidabile a două portavioane și a sute de nave de război în Mediterana de Est și, respectiv, în Marea Roșie, au în vedere „cealaltă parte a ecuației”, așa cum secretarul de stat Antony Blinken a descris în mod pitoresc Hamas, Hezbolah și Iranul în timpul ultimei sale vizite la Tel Aviv.

Într-o evoluție conexă, probabil, directorul CIA, William Burns, a sosit duminică în Israel pentru consultări urgente. The New York Times a relatat că SUA „caută să își extindă schimbul de informații cu Israelul”.

Se poate spune că cea mai rezonabilă explicație pentru desfășurarea unui submarin nuclear american, care face parte din „triada nucleară” a Pentagonului – navele din clasa Ohio sunt cele mai mari submarine construite vreodată pentru marina americană – în apropierea zonei de război este că administrația Biden se pregătește pentru o escaladare în Liban pentru a atrage Hezbollah, ceea ce ar putea declanșa o reacție iraniană.

În discursul său, Hassan Nasrullah, șeful Hezbollah, a părut să anticipeze exact o astfel de turnură a evenimentelor, atunci când a avertizat în mod explicit SUA de consecințe care nu ar putea fi diferite de implicarea catastrofală a americanilor în războiul civil din Liban de la începutul anilor 1980.

În mod ironic, se împlinesc 40 de ani de la atentatul sinucigaș cu bombă asupra cazărmii care adăpostea forțele americane de pe aeroportul internațional din Beirut, în care 220 de pușcași marini au fost uciși, forțând retragerea SUA din Liban.

Este posibil ca strategia americană în actuala situație din Orientul Mijlociu să treacă mai departe  de diplomație, care oricum și-a pierdut din forță.

De asemenea, încercarea grăbită a administrației Biden de a promova o schiță vagă pentru o Gaza postbelică, care ar putea include o combinație între o autoritate palestiniană revitalizată și o forță de menținere a păcii, a fost întâmpinată cu o lipsă clară de entuziasm la întâlnirea lui Blinken de la Amman cu miniștrii arabi de externe  din Iordania, Egipt, Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, care au cerut, în schimb, o încetare imediată a focului.

Blinken a călătorit la Ramallah de la Amman, unde șeful Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, i-a dat, de asemenea, un răspuns scurt, spunând că AP ar fi dispusă să își asume întreaga responsabilitate pentru Fâșia Gaza doar în cadrul unei „soluții politice cuprinzătoare” care să includă Cisiordania, Ierusalimul de Est și Gaza.

Între timp, China și Emiratele Arabe Unite au solicitat o reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate al ONU, într-o altă încercare de a obține o încetare imediată a focului, la care administrația Biden se va opune cu siguranță.

Statele Unite privesc cu frustrare cum apar noi ecuații regionale în rândul națiunilor musulmane. În mod cert, apropierea dintre Iran și Arabia Saudită, mediată de Beijing, a transformat profund mediul de securitate.