Statele Unite și China sunt acum precum doi vechi rivali care se întâlnesc după patru ani pentru a relua un duel amânat: al doilea război comercial lansat de Donald Trump este de fapt o continuare a celui pe care el însuși l-a început în 2018.
După prima lovitură dată de Trump, care a anunțat la 1 februarie o taxă suplimentară de 10 % asupra tuturor importurilor chineze, Beijingul a răspuns imediat: tarife între 10 % și 15 % pentru produsele americane.
Potrivit El Pais, riposta a fost interpretată mai degrabă ca o dorință de negociere. China, susțin unii analiști, este mai bine pregătită să facă față crizei decât a fost în 2018; alții consideră că economia sa, împovărată de criza imobiliară și de dependența sa excesivă de exporturi, lasă foarte puțin spațiu de manevră.
Aceste „represalii simbolice și selective” arată o deschidere spre dialog, a declarat Wang Huiyao, director al Center for China and Globalization, cu sediul în Beijing.
În timp ce tarifele impuse Statelor Unite, care au fost activate luni, afectează produse americane în valoare de 14 miliarde de dolari, tarifele americane afectează importurile chineze estimate la aproximativ 525 de miliarde de dolari.
Până în prezent, nu a existat nicio convorbire oficială între Donald Trump și Xi Jinping pentru a discuta despre un posibil acord.
Pentru think tank-ul american Brookings, răspunsul limitat are o explicație: după șapte ani de război comercial, cu impunerea reciprocă de tarife și restricții la export, China are „mai puține pârghii de acționat”.
În 2018, „a avut o lipsă de înțelegere” a ceea ce presupunea un război comercial, explică Dong Shaopeng, cercetător principal la Institutul Chaoyang pentru Studii Financiare de la Universitatea Renmin. Acum, ”înțelege mai bine practicile hegemonice ale Statelor Unite”.
Yun Sun, directorul Programului China de la Centrul Stimson, susține că strategia Beijingului este de a se pregăti să „profite de perturbarea provocată de Trump pe scena globală”. Totuși, economia chineză încetinește, consumul rămâne lent, datoria internă este ridicată, iar averea gospodăriilor suferă din cauza exploziei bulei imobiliare.
Cu toate acestea, spune Alicia Herrero, economist șef pentru Asia-Pacific la Natixis, ”tururile de forță tehnologice (cum ar fi sistemul de inteligență artificială DeepSeek) oferă Chinei un anumit avantaj, deoarece SUA nu este în măsură să îi stăpânească ascensiunea, sau cel puțin așa se pare.”
Apariția unui model chinezesc, mai ieftin și mai eficient decât OpenAI, a fost un mod de a-i spune rivalului său că sancțiunile nu îi vor încetini dezvoltarea.