„Campania de vaccinare până acuma este un succes, chiar dacă unii încearcă să diminueze acest succes” (Klaus Iohannis) „Totul a mers perfect”, bagă și Vlad Voiculescu freza în poză. Nu poți să-i contrazici. Nici nu ar avea rost. Numai că televiziunile arată altceva.
Campania de vaccinare la sate, văzută la televizor, are ceva din umorul lui Viorel Gaiță, care întreba printr-o comună vrânceană unde este zona erogenă, aia cu cutremurele. Televiziunile își permit și ele o mică respirație. După ce vor fi primit tainul pentru propaganda vaccinării o să vedem altceva. Secvențe cu lumea cum stă la coadă la vaccinare ca la oferta de tigăi. Oameni bucuroși că-și pot arăta recunoștința față de guvern. Față de președinte. Față de știință. Primarul, șeful de post și preotul ne vor arăta zâmbitori mușchii dornici de înțepat. Babele, care se vor fi prins că le vede tot satul la știri, vor întreba dacă nu se dă și pentru acasă. Să fie ca înainte de alegeri, să nu plece omul cu mâna goală.
Va fi cel mai prostesc spectacol. Klaus Iohannis a anunțat că se va vaccina public pe 15 ianuarie. De ziua lui Mihai Eminescu, ce va fi încă o dată întinat. Nu ajunge că sărbătorirea lui s-a transformat în Ziua Culturii, așa, ca să i se șteargă numele și amintirea. Mai trebuie și Ziua Vaccinării. Iohannis se va vaccina la Cotroceni? Sau va merge la un centru unde, parcă și văd, va fi așteptat de sepepiști în costume naționale, cu flori și aplauze? Dar Geta, doamna Geta de la Sibiu? Ne va povesti despre euforia vaccinării? Se va vaccina și Cîțu, care, în simplitatea lui, m-aș aștepta să declare că s-a vaccinat pentru schimbare. Să-i spună cineva înainte că nu sunt alegeri. Hunor se va vaccina pentru autonomia ținutului secuiesc? Și dacă Bulai clopotarul nu va cere TVR să facă un program special, reluat seara, înseamnă că nu-și merită postul de culturnic din Parlament.
Vaccinarea în public a lui Iohannis va schimba cu ceva starea României? Vom fi mai veseli, mai optimiști și mai încrezători în el? Nu cred, după cum nu cred nici că îi pasă prea mult de noi. Totul e imagine. Totul e spectacol. De data asta, unul chiar nătâng.