Parlamentarii PSD au depus la Senat un proiect de lege prin care susțin că ar salva de la faliment unitățile adminstrativ teritoriale înglodate în datorii, cu ajutorul procedurii de concordat preventiv. În fapt, măsura pare a fi o capcană pentru localitățile din România aflate în dificultate, adică marea majoritate a acestora, dat fiind că acestea trebuie să vină în fața creditorilor cu un plan de restructurare, care să includă concedieri colective și vânzări ale patrimoniului.
PSD vrea să introducă prin lege instituirea concordatului preventiv pentru primăriile în pericol de faliment. Procedura le-ar asigura o suspendare a executărilor silite pe o perioadă de 3 până la 4 ani, însă pare a fi mai degrabă o capcană pentru autorități. Și asta pentru că acest concordat preventiv obligă la întocmirea unui plan de restructurare care implică atât concedieri colective, cât și vânzări ale patrimoniului localităților respective.
Mai mult, planul trebuie să fie îndeajuns de dur și de strict ca să poată fi aprobat de creditori. ”În prezent, la nivelul administraţiilor publice locale sunt în derulare atât proiecte finanţate din fonduri nerambursabile, accesate fie prin PNRR, fie urmare a deschiderii finanţărilor din exerciţiul financiar european 2021- 2027, toate cu termene prestabilite, dar şi proiecte accesate în cadrul programelor naţionale inițiate şi susţinute.
Decontarea cererilor de plată uneori durează, în acest moment existând mai multe constrângeri de ordin bugetar, implicit încadrarea în deficitul bugetar, fapt care generează întârzieri la plată şi, implicit, dobânzi, majorări sau penalităţi de întârziere în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale”, explică parlamentarii PSD. Potrivit acestora, procedura ar fi soluţia optimă de implicare a instituţiilor abilitate în redresarea economico-financiară a unităţii administrativ-teritoriale pentru a preveni situaţia de criză financiară şi de insolvenţă, în asigurarea drepturilor şi obligaţiilor creditorilor, precum şi continuarea activităţii fără consecinţe socio-economice greu de prevenit ulterior.
Ce va conține planul de restructurare
Conform proiectului legislativ, planul de restructurare trebuie să conţină componenţa patrimoniului debitorului, defalcată pe mase patrimoniale unde este cazul, respectiv activele şi pasivele în momentul întocmirii planului de restructurare, valoarea de inventar a acestora la data întocmirii planului, analiza situaţiei economice a debitorului, a situaţiei salariaţilor, precum şi o descriere a cauzelor şi a nivelului dificultăţilor debitorului la momentul propunerii planului.
Totodată, planul va include tabelul definitiv al creanţelor, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creanţe şi împărţite în: creanţe a căror realizare va fi afectată de planul de restructurare, creanţe neafectate, împreună cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea să nu fie afectate de planul de restructurare, dar și expunerea de motive care explică de ce planul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolvenţa debitorului şi de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru reuşita lui.
Se dau singuri afară
Planul va trebui să mai cuprindă, obligatoriu, măsurile de restructurare propuse sau o combinaţie a acestora, cum ar fi restructurarea operaţională a activităţilor desfăşurate de debitor, schimbarea componenţei, a condiţiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului, renegocierea clauzelor din contractele de împrumut în scopul redresării financiare a debitorului unitate administrativ- teritorială, precum și acţiunile concrete pentru recuperarea oricăror sume datorate debitorului unitate administrativ-teritorială. În același timp, planul va cuprinde modalităţile de informare şi consultare a reprezentanţilor salariaţilor şi modalităţile în care planul va afecta forţa de muncă a debitorului, cum ar fi proceduri de concedieri individuale, proceduri de concedieri colective, eventuale cazuri de suspendare a contractelor de muncă din iniţiativa angajatorului și reducerea programului de lucru corespunzător reducerii temporare a activităţii.