„Slava Uniunea Europeană” ar spune Volodimir Zelenski în prima zi a Ucrainei în calitate oficială de membu al blocului comunitar.
Desigur, e un scenariu: este prea devreme pentru a spune când – sau chiar dacă – Ucraina va adera la UE. Lista de reforme pe care Ucraina va trebui să le realizeze este lungă și bine documentată, notează Politico. Ceea ce a fost mai puțin analizat este modul în care UE va trebui să se schimbe pentru a se adapta unei țări devastate de război, cu peste 40 de milioane de locuitori.
“UE nu poate absorbi cu adevărat Ucraina”, a declarat Gérard Araud, fost ambasador al Franței, rezumând punctul de vedere predominant.”Dacă o serie de țări aderă – Ucraina, Republica Moldova, dar vor urma discuțiile despre Balcanii de Vest – unele lucruri se vor schimba fundamental”, susține premierul belgian Alexander De Croo. „Nu văd Ucraina aderând fără un nou exercițiu instituțional”, adaugă și Steven Van Hecke, profesor de politică europeană la Universitatea din Leuven.
Aderarea Ucrainei ar fi un moment fără precedent în istoria UE: ar admite o țară în ruine, cu o populație aproximativ egală cu cea a Spaniei și o suprafață mai mare decât a oricărui alt membru.
Procesul de luare a deciziilor atât în cadrul Consiliului, cât și între cele trei instituții-cheie ale UE – Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European – este deja foarte complicat.
Dacă Kievul ar adera mâine, ar obține, în teorie, poziții proporționale în instituțiile europene: propriul comisar european și un număr de locuri în Parlamentul European între cele 52 de locuri ale Varșoviei și cele 59 ale Madridului. În Consiliul UE, Ucraina ar obține aproximativ 9% din voturi, la fel ca Polonia. Parlamentul European ar depăși limita de 751 de legislatori europeni.
Mai important, extinderea riscă să îngreuneze și mai mult procesul decizional european lent. „În prezent, este deja dificil”, a declarat un înalt oficial UE. „Imaginați-vă să căutați acele compromisuri cu 30 sau chiar 35 de țări? Nu numai că vor fi mai multe țări în jurul mesei, dar acestea vor fi și mai diverse și cu interese naționale diferite.”
Dacă Ucraina ar deveni mâine membră a UE, ar primi de departe cea mai mare parte a banilor din Politica Agricolă Comună, în valoare de 386 de miliarde de euro, care recompensează țările în funcție de suprafața lor cultivabilă. Terenurile Ucrainei acoperă o suprafață mai mare decât întreaga Italie.
„Ar însemna mai mult sau mai puțin sfârșitul PAC”, a spus Araud, fostul ambasador al Franței. El a prezis schimbările necesare și, ca urmare, “lupte politice inevitabile”.
Apoi, mai este și economia în general. Sumele necesare pentru reconstrucția Ucrainei sunt amețitoare. În martie, Școala de Economie de la Kiev a declarat că numai pagubele produse infrastructurii ucrainene se ridică la 143,8 miliarde de dolari. Țara sfâșiată de război ar avea unul dintre cele mai sărace PIB-uri din cadrul blocului odată ce va adera.
Pe lângă orice eforturi ad-hoc de a ajuta Ucraina să se reconstruiască, apartenența ar pune o presiune masivă asupra politicii de coeziune a blocului – finanțare care circulă din regiunile mai bogate către zonele mai sărace, într-un efort de a pune țările și regiunile Europei pe picior de egalitate.
Admiterea Ucrainei ar transforma unele regiuni de la beneficiari net la donatori net. „Întrebarea este cine va plăti pentru asta, care va fi contribuția?” a afirmat un înalt oficial al UE . „Toate aceste întrebări durează ani, uneori decenii, pentru a fi rezolvate.”
Din acest motiv, este puțin probabil ca Ucraina să fie autorizată să adere fără o reformă a fondurilor de coeziune ale UE, care reprezintă aproximativ o treime din bugetul blocului. Această dezbatere este deja pregătită în prezent de un grup de specialiști la nivel înalt și urmează să se aprindă din nou înainte de următorul ciclu bugetar, care se va desfășura între 2027 și 2032.
Peste toate celelalte provocări va plana securitatea. Războiul fierbinte dintre Kiev și Moscova va trebui să se încheie înainte ca Ucrainei să i se permită să adere la clubul european.
Ar primi bani pentru baiatul lui bideu care a cumparat toate terenurile agricole ale ucrainei!
Ce sa caute raketii astia criminali in UE?
Cei criminali raketi sint la Bruxel si la Washington.
Slava nu se da decat lui Dumnezeu ,restul mizerii!!
Perfecta dreptate
Pentru Romania ar fi o catastrofa sa intre Rusnacii astia in EU.
Pentru noi este catastrofa si de nu este în ue
Corect
limbricul nazist vrea în muUE.
Asa este,de parcá m ue e prietena noastrá!
Soarta Ucrainei nu se poate decide fara Rusia. Conflictul cu Rusia poate dura zeci de ani si „reconstructia si aderarea vor fi imposibile. Pe de alta parte Rusia devine pe zi ce trece tot mai „erectila”. Industria militara rusa a pornit motoarele. Tehnica vestica, superioara, este asimilata rapid acolo. In scolile militare si in cazarmi, sub umbrela nucleara, ofiterii nu mai stau cu alcoolul in nas, ci se ocupa de instructie si ofiterii tineri si soldatii lor nu mai sunt trimisi pe front pe post de papagali, ametiti si dezorientati, carne de tun. Dupa cum se vede, este clar, incercarea de a crea un nou rusinos Afganistan, de punere la punct a Rusiei nu a reusit si visul la o Rusie normala, calma si in matca ei este irealizabil.
He! Rusii Sovietici si-au cladit singuri Programul Spatzial nu ca SUA marca Werner von Braun …si-apoi baza teoretica a rachetelor ca dinamica a corpurilor cu masa variabila a fost pusa de savantzii Rusi Tziolkovskii si Mershcevskii inca de la sfirsitu secolului XIX! In Universitatile Americane se studia de zor pe la inceputul anilor 2000 cum se incalzesc corpurile solide cind se deplaseaza in medii gazoase la viteze supersonice…na ca primii care au reusit sa creeze arma hipersonica au fost Rusii si dupa ei cum se pare Iranienii…Pershii adica…aia cu Omar Khayam care rezolva ecuatzii algebrice de ordinul trei prin metoda grafica undeva prin secolele X-XI nu-mi mai aduc bine aminte…
Hai sa ascultam si un cintec Natzionalist din Serbia ca-i mishto :https://www.youtube.com/watch?v=yvIyVA0jLmQ