AcasăPoliticaȘeful DNA recunoaște. Procurorii au anchetat doar ”găinării”

Șeful DNA recunoaște. Procurorii au anchetat doar ”găinării”

Palmă pentru procurorii DNA chiar de la șeful instituției, Marius Voineag

În sfârșit, cineva de la vârful DNA, mai exact noul șef al instituției, a observat că procurorii se fac că lucrează și produc doar dosare cu ”găinării” făcute de funcționari mărunți. De marea corupție nu se mai ocupă nimeni și nici de dosarele alea multe cu jaful din pandemie, care a produs o gaură în buget de 200 de miliarde de lei. Chiar dacă doar la nivel declarativ, șeful DNA a anunțat chiar că va pune normă de dosare grele pentru procurori.

Marius Voineag, noul șef al DNA din martie 2023, a ieșit public să se plângă de faptul că procurorii instituției nu se mai ocupă de marea corupție, deviind de la obiectul muncii și anchetând doar de ”găinării”. ”DNA s-a abătut în ultima perioadă de la combaterea corupției de nivel înalt, iar instituția trebuie să se întoarcă la investigarea cazurilor de mare corupție, componenta esențială a activității Direcției Naționale Antirocorupție. Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea”, a spus Marius Voineag, într-un interviu difuzat de Pro TV.

Faptul că a criticat activitatea DNA, despre care spune că este supusă unui audit în prezent, poate fi o campanie de imagine, însă lucrurile chiar așa stau, sau poate chiar mai grav. Ceea ce am observat este că Marius Voineag nici măcar nu a pomenit despre restanțele inacceptabile cu dosarele jafului din pandemie. Și nu vorbim de întreaga perioadă de doi ani de achiziții păguboase, care au făcut o gaură în buget de 200 de miliarde de lei, ci doar despre cele două luni din starea de urgență, pentru care Curtea de Conturi a făcut jumătate din anchetă, cu indicarea unor fapte de corupție la vârful Ministerului Sănătății și al Departamentului pentru Situații de Urgență. Reamintim că fostul șef al DNA spunea că are zeci de dosare penale în lucru și că durează atât de mult pentru că, fiind vorba de firme străine implicate în sifonarea banilor publici, îi este greu să obțină informații.

Rezultatele anchetelor: condamnări cu suspendare

În orice perioadă te-ai uita, inclusiv la cea din vremea marei luptătoare anticorupție, Laura Codruța Kovesi, finalitatea dosarelor este, în cea mai mare măsură, condamnarea cu suspendare. Și asta ca să nu mai vorbim de zecile și chiar sutele de dosare în care instanța a decis că fapta nu există. În ultimii ani, procurorii DNA s-au ultraspecializat în acorduri de recunoașteri a vinovăției, prin care făptașii scapă, practic, fără nicio zi de închisoare, indiferent de infracțiunea de corupție comisă. Sigur, uneori, pentru aceleași fapte, chiar mai puțin grave, dar în care sunt implicați politicieni incomozi sau de sacrificiu, se mai obțin și ceva condamnări. Pentru a lăsa impresia opiniei publice că la DNA chiar se lucrează. În rest, de pe la sfârșitul anului trecut până la jumătatea acestui an, cele mai mari anchete ale procurorilor au vizat ”infracțiunile” vaccinărilor anti-Covid fictive, unde au curs condamnările cu suspendare. Și asta nu datorită acordurilor de recunoaștere a vinovățiilor, ci de teamă că, odată ajunse dosarele în instanță, ar fi atras oprobiul public.

Doar cheltuieli judiciare

Printre cele mai recente victorii răsunătoare pentru DNA se numără cea a condamnării, cu suspendare, bineînțeles, a unui funcționar mărunt, tot prin acord de recunoaștere a vinovăției. Acesta a săvârșit infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și dare de mită. De remarcat însă că omului nu i-a fost confiscată nicio sumă, ceea ce înseamnă că vorbim de o faptă măruntă. Singura plată obligatorie a fost cea a cheltuielilor de judecată, în valoare de 3.800 de lei.  O altă sentință penală definitivă obținută de DNA a fost, tot prin recunoașterea vinovăției, o condamnare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată. În acest caz, cheltuielile judiciare au fost mai mari, de 5.500 de lei, probabil pentru că s-au înghesuit mai mulți procurori pe același dosar.

author avatar
Claudia Marcu Jurnalist
Este jurnalistă din anul 1994, absolventă a Facultății de Filosofie și Jurnalism, și a profesat la ziarele Monitorul de București, Gardianul, Cotidianul, Gândul, Ring etc., iar din 2019 până în prezent, la ziarul Național.