Pe 19 mai, guvernul lui Keir Starmer se va întâlni cu oficialii de la Bruxelles pentru o nouă negociere a relațiilor dintre Regatul Unit și UE.
În timp ce unele dintre problemele dezbătute sunt priorități post-Brexit – de exemplu, aprofundarea colaborării în domeniul apărării – vor fi abordate și aspecte precum comerțul transfrontalier și vizele de mobilitate pentru tineri, potrivit The New Statesman. Laburiștii întrezăresc o oportunitate: reunificarea Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Dar cei care văd în revenirea la status quo-ul din 2016 un remediu pentru starea de rău a țării ar trebui să ia notă. UE din 2025 este diferită.
După cum au arătat alegerile generale de anul trecut, Marea Britanie nu și-a pierdut complet încrederea în politica de centru-stânga. Mai degrabă, Germania, Franța și Italia au fost martorele unei adevărate ascensiuni a dreptei dure, stimulată de creșterea slabă și de scăderea nivelului de trai.
Desigur, economia Marii Britanii nu a mers bine de la Brexit, dar nu a avut o evoluție mai proastă decât Franța și se află într-o situație mai favorabilă decât Germania, care se confruntă cu dificultăți evidente.
Alegătorii UE cer guvernelor lor să crească nivelul de trai, să elaboreze strategii industriale și să investească mai mult în serviciile publice. Cu toate acestea, UE nu este structurată pentru a oferi ceea ce doresc alegătorii.
Stagnarea a generat dezamăgirea față de partidele politice principale și ascensiunea populismului de dreapta. AfD s-a clasat pe locul al doilea în alegerile din Germania și conduce acum în sondajele naționale, Rassemblement National s-a clasat pe primul loc în ambele tururi ale alegerilor parlamentare din Franța, Partidul Libertății a câștigat puterea în Austria, iar în alegerile din Olanda Finlanda, Slovacia și Suedia a avut loc o schimbare spre dreapta.
Englezii simpatizanți ai UE au puține de spus despre aceste evoluții, preferând să vadă blocul așa cum cred ei că ar trebui să fie, mai degrabă decât așa cum este. Nu va avea loc prea curând un nou referendum în Regatul Unit privind apartenența la UE. Dar, în cazul în care ar fi convocat unul, ar fi interesant de văzut cum ar evolua cele două părți.
Brexiterii ar spune că în ultimul deceniu a avut loc o renaștere binevenită a statului național ca loc al elaborării politicilor, vulnerabilitățile expuse de pandemia Covid reaprinzând interesul nu doar pentru strategiile industriale active, ci și pentru măsurile de control al capitalului, comerțului și persoanelor.
Orice campanie Rejoin ar avea o sarcină mai dificilă. Ar putea pleda direct pentru „o uniune tot mai strânsă” sau ar putea accepta că visul Statelor Unite ale Europei a luat sfârșit.