Riscul de război nuclear este cel mai ridicat de la sfârșitul Războiului Rece, în primul rând din cauza exercițiilor nucleare continue ale Rusiei pe fondul conflictului din Ucraina.
Dar nu numai în Rusia: tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea stimula Iranul să accelereze urmărirea suspectă a unui program de arme nucleare, relatează Foreign Affairs. Coreea de Nord continuă să își modernizeze și să își extindă arsenalul nuclear. Iar dacă Donald Trump câștigă un al doilea mandat, Statele Unite ar putea reveni la testele nucleare, așa cum a sugerat Robert O’Brien, fostul consilier pentru securitate națională.
Împreună, aceste evoluții reprezintă o provocare pentru normele – Tratatul de neproliferare nucleară (TNP) din 1968 și Tratatul de interzicere completă a testelor nucleare (CTBT) din 1997 – care au împiedicat utilizarea armelor nucleare de la bombardarea orașelor Hiroshima și Nagasaki în 1945.
În octombrie 2022, serviciile de informații americane au estimat că riscul de utilizare a armei nucleare în Ucraina ar putea crește până la 50 %. Robert Floyd, secretarul executiv al CTBT, a declarat că „progresele riscă să se năruie în absența unei interdicții obligatorii din punct de vedere juridic privind testele nucleare”.
Deși majoritatea statelor (187) sunt semnatar
e ale CTBT și respectă norma împotriva testelor nucleare, tratatul nu a intrat încă în vigoare deoarece unele puteri cu capacitate nucleară nu l-au ratificat din motive strategice și tehnologice, inclusiv din cauza temerilor că verificarea conformității va fi dificilă și că unii semnatari ar putea să nu respecte termenii.
Axa Răsturnării plus SUA
China, Iranul, Coreea de Nord și Rusia se sprijină reciproc din ce în ce mai mult într-o „Axă a Răsturnării”, după cum au susținut analiștii Andrea Kendall și Richard Fontaine, prin care ”cooperarea în creștere între cele patru țări este alimentată de opoziția lor comună față de ordinea globală dominată de Occident, un antagonism înrădăcinat în convingerea lor că acest sistem nu le acordă statutul sau libertatea de acțiune pe care le merită”.
Rusia și Coreea de Nord au amenințat în ultimii ani că vor folosi arme nucleare. Putin a declarat în februarie 2024 că națiunile occidentale „trebuie să realizeze că noi avem, de asemenea, arme care pot lovi ținte de pe teritoriul lor”. China își extinde rapid arsenalul nuclear, opunându-se în același timp discuțiilor privind controlul lor.
Coreea de Nord a respins restricțiile împotriva proliferării prin retragerea sa din TNP în 2003 și prin dezvoltarea ulterioară a armelor nucleare și a tehnologiei rachetelor, prin testele sale nucleare și prin sfidarea sancțiunilor internaționale. Kim Jong Un a amenințat în repetate rânduri că va folosi arme nucleare.
Iranul a contestat norma împotriva proliferării nucleare, dezvoltând componente-cheie pentru un program de arme nucleare care contrazice afirmațiile Teheranului privind intențiile pașnice.
Este demn de remarcat faptul că autoritarii nu sunt singurii care au contestat normele nucleare. Statele Unite le-au încălcat atunci când nu au ratificat CTBT în 1999.
Ordinea nucleară se destramă în liniște, iar o nerespectare a unuia dintre pilonii săi i-ar putea submina pe toți în mod catastrofal.