În urmă cu doar trei ani, când marii producători OPEC+ au căzut la pământ, America s-a trezit jucând rolul de pacificator. Acum pare mai degrabă ținta lor.
Alianța petrolieră dintre Arabia Saudită și Rusia are potențialul de a provoca tot felul de probleme pentru economia americană și europeană. Decizia OPEC+ din această lună de a reduce producția de țiței ar putea fi doar începutul.
Într-o lume în care alianțele geopolitice se schimbă, Arabia Saudită se desprinde de orbita Washingtonului, subliniază Bloomberg.Saudiții stabilesc nivelurile de producție de petrol în coordonare cu Rusia.Între timp, președintele Vladimir Putin primește un cufăr de război mai mare pentru a-și finanța atacul asupra Ucrainei.
Când au vrut să reducă tensiunile cu rivalul regional Iran, Arabia Saudită a apelat la China pentru a intermedia un acord – cu SUA lăsate în afara circuitului. Cu alte cuvinte, influența occidentală asupra cartelului petrolier se află la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.
Iar membrii OPEC+ au cu toții propriile priorități, de la planurile ambițioase ale prințului moștenitor saudit Mohammed Bin Salman de a-și reinventa economia, la războiul lui Putin. Orice venit suplimentar pe care îl obțin din taxarea mai mare a petrolului este un ajutor.
Majoritatea analiștilor estimează prețuri de peste 80 de dolari pe baril în următorii ani – cu mult peste prețul mediu de 58 de dolari între 2015 și 2021.În perioada premergătoare invaziei Ucrainei de către Rusia – și cu atât mai mult în perioada imediat următoare – prețurile au crescut, atingând aproximativ 120 de dolari pe baril în iunie 2022.
După o scădere la 75 de dolari în decembrie, cererea a început să crească la începutul acestui an, în mare parte din cauza redeschiderii Chinei, cel mai mare importantor mondial.Turbulențele bancare de luna trecută au întrerupt această revenire – dar aceasta a fost reluată chiar înainte de reducerea surprinzătoare a producției OPEC+, care a ridicat prețurile de la 80 de dolari pe baril la 85 de dolari.
Pentru economia globală în general, o ofertă mai mică de petrol și prețuri mai mari reprezintă o veste proastă. Marii exportatori sunt, desigur, marii câștigători. Pentru importatori, cum ar fi majoritatea țărilor europene, energia mai scumpă este o dublă lovitură – care afectează creșterea economică chiar și în timp ce inflația crește.
Statele Unite se află undeva la mijloc. În calitate de producător major, beneficiază atunci când prețurile cresc. Dar aceste câștiguri – spre deosebire de durerea provocată de prețurile mai mari la pompă – nu sunt împărtășite la scară largă.
Timp de zeci de ani, pactul SUA-Arabia Saudită „petrol pentru securitate” a fost un pilon al pieței energetice. Acum se clătină.Fondul suveran de investiții saudit își propune să cheltuiască 40 de miliarde de dolari pe an pentru economia națională – inclusiv pentru construcția Neom, un oraș futurist în deșert cu un preț estimat la 500 de miliarde de dolari – pe lângă investițiile externe. Aceste cifre nu se regăsesc în buget. Pentru a îndeplini toate obiectivele, regatul are nevoie de un preț al petrolului mai apropiat de 100 de dolari.
Rusia se bazează pe veniturile din petrol pentru a-și alimenta economia și mașinăria de război. Economistul Bloomberg Economics Russia, Alex Isakov, prevede că este nevoie de un preț de 100 de dolari pe baril pentru a echilibra conturile Kremlinului.
Un astfel de preț nu este exlus, având în vedere că OPEC+ poate să decidă o altă reducere a producției anul viitor.