Anunțul de accelerare a decarbonizării, făcut de Comisia Europeană în vara anului trecut, a provocat o adevărată catastrofă în piața energiei. Practic, anunțul a fost urmat imediat de o dublare a tarifelor la certificatele de emisii de carbon și, implicit, de o dublare bruscă a prețurilor la energie. Era momentul în care, de regulă, furnizorii cumpărau energie masiv pentru anul următor, însă aceștia au așteptat să scadă prețurile, care, în realitate, au crescut și cresc fără oprire.
Reprezentanții furnizorilor de enrgie electrică susțin că nu este vina lor că nu au achiziționat energie mai multă prin contracte pe termen lung, deoarece, în momentul în care se făceau achiziții, prețurile au explodat și au așteptat să scadă. Dublarea prețurilor era o chestiune absolut anormală și nu avea cum să dureze, s-au gândit ei. ”Înainte de criză, furnizorii își achiziționau energie electrică circa 70% din necesarul pentru clienți prin contracte pe termen lung, după care mai făceau niște contracte pe termene mai scurte, pe lună, trimestrial. Zilele trecute, prețul pentru anul viitor a fost de 550 de euro MW. Și ce faci? Că toată lumea spune că este un preț aberant, nu poate să crească mai mult de atât și așteaptă, poate scade. Când prețurile sunt foarte, foarte volatile, nimeni nu cumpără. Prețurile au explodat în august 2021 și, în general, în partea a doua a anului se cumpără energie pentru anul următor. Și atunci furnizorii nu au cumpărat, pentru că se dublase prețul dintr-o dată. Dublarea prețurilor din august a fost produsă de prețul certificatelor de emisii de carbon, care au ajuns, de la 40-50 de euro, la 100 de euro. Trebuie să recunoaștem, s-au făcut și niște speculații pe piața certificatelor de emisii. Și asta din cauza semnalelor transmise de Comisia Europeană, care a anunțat că va accelera decarbonizarea”, ne-a declarat directorul executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Ion Lungu.
S-au făcut greșeli
Ion Lungu consideră că, deși ținta Comisiei Europene a fost bună și, cumva, corectă, instituția a făcut greșeli mari, în sensul că s-au stabilit ținte ambițioase ale decarbonizării, fără să fie la fel de ambițioase și de clare mijloacele prin care se ating aceste ținte. ”Erau două chestiuni, pe de o parte închiderea producătorilor pe combustibili clasici și nucleari, pe de altă parte, înlocuirea lor cu energie verde. Dacă partea de închidere s-a aplicat foarte ușor, partea de regenerabile, inclusiv stocare, s-a aplicat în ritmul în care se făcea de ani de zile, când nu erau ținte atât de ambițioase. Iar toate astea nu au fost făcute și ne-am trezit dintr-o dată că a mai venit și războiul. Iar acum comunicarea europeană este destul de neplăcută, sunt pur și simplu șocat de ce a spus nu știu ce politician din Germania, că să nu mai facem duș și să ne ștergem cu o cârpă umedă. Totuși, eu zic că omenirea evoluează și nu se întoarce în epoca de piatră”, ne-a precizat Ion Lungu, directorul executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
Prețurile dinamitează compensările
Dacă în primele 5 luni, noiembrie 2021- martie 2022, schema de compensare a prețurilor la energie de către Guvern a însemnat un efort bugetar de 2,5 miliarde lei, din aprilie 2022 până în martie 2023 se vehiculează o sumă de aproape 40 de miliarde de lei. Și asta nu doar din cauza includerii consumatorilor noncasnici, cum spun reprezentanții furnizorilor, ci din cauza prețurilor care au crescut la un nivel inimaginabil și, culmea, continuă să crească. ”Ministerul a estimat valoarea compensărilor bazându-se pe un istoric, că din noiembrie 2021 până în martie 2022 s-au plătit compensări de 2,5 miliarde de lei. Numai că nu este deloc așa, pentru că schema este mult mai cuprinzătoare în semestrul II, adică sunt incluse și categoriile de noncasnici. Este greu și pentru ANRE și pentru oricine să facă un calcul exact, în condițiile în care prețurile sunt atât de dinamice. S-au vehiculat sume între 16 miliarde de lei -ANRE, 31 miliarde de lei – ACUE, iar o altă estimare, tot neoficială, a fost de 40 miliarde de lei. Cert este că Guvernul va încasa anul acesta din creșterile de prețuri din domeniul energiei electrice și al gazelor 43 miliarde de lei, ceea ce va acoperi toate compensările”, a mai afirmat directorul executiv al AFEER, Ion Lungu.