Secretarul Trezoreriei americane a insistat că o pătrundere rusă pe teritoriul NATO nu ar declanșa intervenția SUA.
„Acum, Putin a început să facă incursiuni în granițele NATO. Singurul lucru pe care vi-l pot spune este că SUA nu se va implica cu trupe sau altceva de genul acesta. Vom vinde arme europenilor”, a spus Bessent în cadrul unui interviu acordat Fox Business.
El a descris doctrina de politică externă a administrației Trump cu o claritate pe care nu am auzit-o nici măcar din partea președintelui însuși, scrie analistul Wolfgang Munchau. SUA nu au făcut o schimbare radicală de politică, așa cum sperau unii dintre observatorii europeni mai naivi. Dimpotrivă, transmit Rusiei – și NATO – că nu vor răspunde la actuala serie de provocări rusești din Europa. Vladimir Putin testează NATO. Și obține rezultatul pe care îl spera de la Casa Albă.
Mesajul lui Bessent – nu discursul amplu și sinuos al lui Donald Trump de la ONU – este politica SUA. Prin urmare, administrația Trump nu ar declanșa Articolul 5 în cazul unui atac rusesc asupra unui aliat NATO.
Incidentele la care se referea Bessent erau legate de atacurile hibride rusești în interiorul teritoriului NATO. Au fost drone deasupra Poloniei, avioane rusești în spațiul aerian estonian și, deși nu au fost confirmate ca fiind rusești, dar totuși suficient de suspecte, drone deasupra aeroportului din Copenhaga.
Un incident mai puțin mediatizat care a avut loc săptămâna trecută a fost o interacțiune între avioane de vânătoare rusești și o fregată a marinei germane în Marea Baltică, după cum a relatat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un discurs adresat parlamentarilor. Forțele germane nu au intervenit. „Astfel, dăm un răspuns clar la comportamentul Rusiei, dar fără alarmism”, a spus Pistorius. „Cu alte cuvinte, nu cădem în provocările lui Putin, în capcana escaladării.”
Deși aceste afirmații poate părea bine calibrate, Putin nu le va interpreta astfel. Chiar dacă Rusia nu are capacitatea de a duce două războaie terestre simultan, dispune de resursele necesare pentru a continua războiul din Ucraina și pentru a se angaja într-un război hibrid în Europa de Vest, expunând slăbiciunile politice ale liderilor NATO. Este probabil ca Moscova să intensifice provocările.
Țările europene nu au de ales decât să-și regândească strategiile de apărare. Un conflict cu Rusia nu va fi de tipul războiului de tranșee, ci un război cu drone, așa cum se vede din ce în ce mai des în Ucraina. Sistemele de apărare aeriană învechite ale Europei nu sunt echipate pentru a face față acestei situații, ceea ce înseamnă că trebuie să se bazeze din nou pe umbrela de securitate a SUA, care se retrage.
Comentariile lui Bessent ar trebui să fie un semnal de alarmă, altfel provocările din ce în ce mai frecvente ale Moscovei vor ajunge să demaște bluful Europei.