Mai mult de un miliard de dolari din exporturile UE vizate de sancțiuni au dispărut în tranzit către partenerii economici ai Rusiei, un flux de „comerț fantomă” despre care oficialii occidentali cred că a ajutat la susținerea economiei de război a lui Vladimir Putin.
Datele publice analizate de Financial Times au arătat că doar aproximativ jumătate dintr-un eșantion de 2 miliarde de dolari de articole controlate „cu dublă utilizare” expediate din UE au ajuns efectiv în 2022 la destinațiile declarate în Kazahstan, Kârgâzstan și Armenia.
Este posibil ca aceste bunuri, despre care UE consideră că ar putea avea utilizări potențiale pentru servicii militare sau de informații și care fac obiectul controalelor la export, să fi intrat în Rusia direct din UE sub pretextul că sunt doar în trecere.
O parte disproporționată a exporturilor fantomă, care nu au ajuns niciodată la destinația lor oficială, a părăsit UE din țările baltice care se învecinează cu Rusia și Belarus.
Lispa de coerență din registre sugerează că Rusia a evitat sancțiunile radicale prin intermediari, agenți sau furnizori care au pus destinații false în declarațiile vamale ale UE. Această tehnică a ajutat Moscova să mențină accesul la produse europene esențiale, inclusiv componente de aeronave, echipamente optice și turbine de gaz.
„Unde altundeva ar putea merge?”, a întrebat Erki Kodar, ministrul estonian pentru sancțiuni. „De ce ar avea acele țări nevoie brusc de aceste bunuri în acest moment? Cine are cea mai mare nevoie de aceste bunuri în regiune? În mod evident, este Rusia”.
Comerțul fantomă sublinizată o problemă din ce în ce mai presantă pentru UE: nu poate închide accesul Rusiei la bunuri sensibile, chiar și atunci când acestea fac obiectul unor restricții concertate de către țările G7. Mai ales că eforturile occidentale de înăsprire a sancțiunilor s-au concentrat în mare parte pe lacunele din jurul reexportului, unde bunurile ajung în Rusia printr-o țară terță.
În februarie, UE a interzis tranzitul prin Rusia al bunurilor cu dublă utilizare, ceea ce înseamnă că acestea nu pot intra în Rusia direct din UE, chiar dacă în cele din urmă sunt destinate unei alte țări.Însă oficialii din statele baltice se tem că interdicția nu este suficientă pentru a stopa acest flux. Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de externe, a avertizat că UE va avea nevoie de multă „voință politică” pentru a aplica regimul de sancțiuni împotriva țărilor sau companiilor care nu se conformează.
Estonienii au susținut, de asemenea, o interdicție completă de tranzit pentru articolele care părăsesc UE, care să acopere nu doar bunurile cu dublă utilizare, ci și alte categorii supuse sancțiunilor și restricțiilor.
Adevărata cifră a importurilor fantomă ale Rusiei este semnificativ mai mare, deoarece suma de un miliard de dolari se referă doar la un eșantion de bunuri restricționate pe care FT a reușit să le potrivească cu datele privind fluxurile comerciale internaționale.
