Ministerul de Externe a prezentat, în ultima ședință de guvern, un proiect de politică publică pentru ameliorarea funcționării sistemului de gestionare a afacerilor europene. Mai exact, ministerul și-a dat seama că România nu are niciun cuvânt de spus în deciziile luate de Uniunea Europeană, care afectează toate statele membre, propunând creșterea pro-activității României în cadrul proceselor decizionale ale UE și îmbunătățirea capacității de abordare strategică a procesului de negociere a dosarelor europene.
Sistemul Național de Gestionare a Afacerilor Europene (SNGAE) din cadrul MAE nu funcționează cum ar trebui, consideră Ministerul Afacerilor Externe. În urma desfășurării unui proiect european, s-a concluzionat că este nevoie de întărirea capacității României de a-și reprezenta și promova interesele legitime la nivelul tuturor instituțiilor Uniunii Europene și de optimizare a funcționării SNGAE pentru a servi cât mai bine acestui scop. Proiectul a urmărit îmbunătățirea participării României la procesul de luare a deciziilor la nivelul UE prin dezvoltarea unei politici publice în domeniul afacerilor europene, îmbunătățirea comunicării și colaborării în domeniul afacerilor europene și consolidarea capacității personalului implicat în gestionarea afacerilor europene. Potrivit MAE, deficiențele depistate până acum au fost lipsa unor evaluări ex-ante a implicațiilor pe care respectivele inițiative le-ar putea produce la nivel național, fundamentarea insuficientă a unora din propunerile de mandate de negociere prin referire la interesele sectoriale și la mijloacele de punere în aplicare, o coordonare instituțională insuficientă în formularea de poziții și propuneri care să reflecte interesul național pentru subiectele propuse, în special în cazul documentelor strategice ale Uniunii și al actelor legislative complexe și, în anumite cazuri, capacitate scăzută de a corela pozițiile naționale în raport cu evoluția diferitelor politici europene și de a dezvolta propuneri de poziționare care vizează simultan un număr complex de obiective.
Praf și la negocieri
Tot la capitolul dificiențe s-a încadrat și incapacitatea de negociere a propunerilor legislative în cadrul Consiliului UE. Astfel, s-a constatat, în anumite cazuri, capacitate limitată de fundamentare a pozițiilor României față de propunerile dezbătute la nivelul Consiliului UE, subestimarea unora dintre nuanțele funcționării instituțiilor UE, a impactului grupurilor de lucru în procesul de reglementare al UE, precum și necesitatea unei mai bune corelări, în termeni generali, între mandatele prezentate în Consiliu și obiectivele strategice ale României. În ce privește procedurile de negocieri interinstituționale menite să îmbunătățească cadrul strategic și normativ al UE, au fost observate nereguli de genul unui nivel limitat de implicare proactivă națională a instituțiilor, capacitate slabă de evaluare și aprofundare a impactului orizontal și sectorial, urmată de formularea de propuneri și sprijinul acestora în structuri adecvate, diferențe structurale între ministere/autoritățile administrației publice centrale în ceea ce privește coordonarea în domeniul afacerilor UE, coordonare insuficientă între instituțiile naționale în promovarea pozițiilor și a intereselor identificate în documentele strategice ale Uniunii și în actele legislative complexe, dar și dificultăți în împărțirea competențelor la nivelul instituțiilor naționale și în gestionarea integrată a pregătirii pozițiilor naționale.
Se trece la un alt nivel
MAE vrea ca Sistemul Național de Gestionare a Afacerilor Europene (SNGAE) să depășească nivelul de reactivitate pentru a deveni pro-activ față de instituțiile europene (Comisia Europeană, inclusiv Consiliul, în special, Președinția, Parlamentul European) în toate etapele procesului de luare a deciziilor și a punerii în aplicare a legislației UE. ”Pentru a obține influență, autoritățile române ar trebui să devină mai proactive și să acționeze în momentele cheie, de la redactarea unui text până la punerea în aplicare a acestuia. Pentru ministere, succesul presupune activități de monitorizare și contacte informale cu personalul Comisiei, în scopul de a atrage atenția asupra problemelor relevante pentru România”, se arată în documentul MAE prezentat în ședința de Guvern.