Pe un fundal de hard rock și focuri de artificii, sutelor de oameni adunați în orașul polonez Olsztyn, într-un weekend fierbinte de sfârșit de august, le-a plăcut ceea ce au auzit: cei care muncesc din greu merită “o casă, o grădină, un grătar, două mașini și o vacanță” – iar actualii lideri politici nu pot să le ofere.
Mesajul partidului Confederația Libertății și Independenței către susținătorii săi poate fi simplu, dar pentru Polonia ar putea deveni complicat. Cu o susținere de două cifre în sondaje, alianța nou-înființată pare să influențeze rezultatul a ceea ce se anunță a fi una dintre cele mai strânse alegeri de la sfârșitul comunismului.
Val de resentimente
Popularitatea unui partid care se opune imigrației, avortului și blocajelor Covid-19 nu este doar un fenomen polonez, subliniază Bloomberg. Discipolii de extremă dreapta câștigă teren în întreaga Europă, profitând de un val de resentimente născut din pandemie, criza costului vieții și, mai ales, de prețul economic al războiului din Ucraina.
Grupurile sunt un amestec de naționaliști, eurosceptici și populiști în stilul lui Donald Trump – și au un moment de glorie. Puse cap la cap, sondajele arată că se situează acum printre primele trei cele mai populare grupuri politice în aproape jumătate din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Niciunul dintre aceste partide nu va prelua puterea imediat. Dar, în politica tot mai fragmentată a Europei, este probabil ca ele să obțină o influență supradimensionată, fie prin aderarea la guvernele de coaliție – fie prin neaderare și declanșarea unui impas politic – în timp ce UE încearcă să răspundă la agresiunea rusă.
“Politicienii europeni mainstream au crezut mult timp că astfel de partide nu sunt periculoase și au subestimat situația”, a declarat Jiri Pehe, director al Universității New York din Praga și fost consilier al președintelui ceh Vaclav Havel. “Din păcate, nivelul de neliniște și frustrare în rândul oamenilor a crescut”.
La Bruxelles se trag semnale de alarmă
Un diplomat de rang înalt din UE s-a declarat îngrijorat că partidele radicale ar putea încerca să exploateze oboseala publicului cu privire la sprijinul acordat Ucrainei în avantajul lor în alegerile din Europa.
Perioada următoare va aduce două teste electorale cheie, unul în Polonia, pe 15 octombrie, iar celălalt în Slovacia, cu două săptămâni mai devreme.
Naționaliștii sunt, de asemenea, pe cale să câștige scrutinul de anul viitor în Austria și Belgia. În Germania, partidul de extremă-dreapta AfD este acum al doilea cel mai puternic partid, forțând social-democrații cancelarului Olaf Scholz să schimbe politica și strategia pentru a-l contesta.
În Grecia, partidul conservator Noua Democrație și-a păstrat puterea cu o victorie electorală zdrobitoare în iunie, dar trei grupuri de extremă dreapta au obținut suficient sprijin pentru a intra în parlament.
În Spania, naționaliștii de la Vox au pierdut teren în scrutinul din iulie, dar învingătorul, Partidul Popular, a declarat că va face echipă cu ei. Italia, între timp, are deja cea mai de dreapta conducere de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Alegătorii se simt neglijați
Europa, bineînțeles, a mai trecut prin această situație, cel mai recent în urma crizei financiare globale, iar fostul est comunist al continentului a fost în prima linie. Acum, ajutorul acordat Ucrainei cântărește greu în narațiunea că alegătorii sunt neglijați, alături de opoziția tradițională față de politicile de imigrație și de mediu.
Slovacia, Polonia și chiar Olanda sunt “indicatoare cheie” înainte de alegerile europarlamentare din vara anului viitor, potrivit lui Hugo Brennan, șeful departamentului de cercetare EMEA al companiei de analiză a riscurilor Verisk Maplecroft.
La Olsztyn, simplitatea mesajului a fost cea care a rezonat în mulțime. Dacă un salt în sondaje se traduce în voturi reale, va deveni clar luna viitoare în Polonia, cea mai mare economie estică a UE. Dar, mai clar, lumea începe să asculte.