În urmă cu scurtă vreme s-a aflat ce anume au hotărât judecătorii constituționali în ședința de marți, în care au analizat sesizarea venită de la Cotroceni cu privire la scrutinul parlamentar din acest an.
Curtea Constituțională a respins sesizarea venită din partea președintelui Iohannis, stabilind că Legislativul este cel care decide data alegerilor parlamentare, anunță Antena3.
Este vorba despre ”Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016”, formulată de către liderul de la Cotroceni în cursul lunii august.
Totul după ce legea în cauză, adoptată atât de Senat, cât și de Camera Deputaților – aceasta din urma în calitate de for decizional, în ședințele desfășurate în ziua de 27 iulie acest an, fusese trimisă la Președinție în vederea promulgării, două zile mai târziu, respectiv pe 29 iulie.
Ce scria în sesizare
E de precizat faptul că, potrivit legislației în vigoare, Guvernul este cel care stabilește data alegerilor. ”Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluție legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat și Camera Deputaților va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conținutul normativ, această reglementare încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5), pe cele ale art. 36, art. 37, art. 61, art. 63 alin. (1), (2) și (4), art. 69 alin. (2), art. 73 alin. (1) și (3) lit. a), precum și pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituție (…).”, se menționa, între altele, în sesizarea adresată de către șeful statului președintelui CCR, Valer Dorneanu.
”Stabilirea datei alegerilor este legată de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigură respectarea normelor constituționale prin punerea în executare a dispozițiilor legale (ce reprezintă, în esență, o transpunere a celor constituționale).
Un atare mecanism este în perfectă concordanță cu dispozițiile constituționale amintite și cu rolul constituțional al Guvernului și al Parlamentului. Or, prin norma criticată, se poate ajunge la situația în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare și fără o sancțiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungește indirect mandatul în curs. În cazul în care Guvernul ar pune în executare normele primare referitoare la alegerile parlamentare într-un alt mod decât cel prescris, conduita acestuia poate fi sancționată pe calea controlului parlamentar, inclusiv prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, în conformitate cu art. 113 din Constituție”, se mai preciza în documentul trimis Curții.