Rusia a insistat joi că anexarea teritoriilor ucrainene pe care le ocupă nu este negociabilă, chiar în momentul în care premierul britanic Keir Starmer urma să se întâlnească cu Donald Trump la Casa Albă pentru a prezenta poziția europeană cu privire la o posibilă soluționare a conflictului.
Cerințele Kremlinului sunt neschimbate: capitularea Ucrainei, renunțarea la statutul de membru al NATO și instituirea de noi autorități în țară în numele așa-numitei „denazificări”, transmite France Presse.
Rusia cere să-i fie cedate cele cinci regiuni ucrainene pe care le ocupă integral sau parțial, adică aproximativ 20% din Ucraina: Donețk și Lugansk în est, Zaporojia și Herson în sud. Evident, și peninsula Crimeea, anexată în 2014.
„Teritoriile care au devenit subiecte ale Federației Ruse sunt înscrise în Constituția țării noastre, ele sunt parte integrantă a țării noastre. Acest lucru este absolut incontestabil și nenegociabil”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Ucraina susține că încă mai controlează 500 de kilometri pătrați în regiunea Kursk de la frontiera rusă, dar a pierdut două treimi din teritoriul pe care armata sa l-a cucerit acolo în timpul unei ofensive în vara anului trecut.
Tot joi, armata rusă a informat că a recucerit de la forțele ucrainene satul Nikolski din această regiune, după ce a anunțat cu o zi înainte capturarea altor două localități din același sector.
Volodimir Zelenski evocase anterior ideea unui „schimb de teritorii” cu Moscova, însă Kremlinul a respins această idee.
În acest stadiu, americanii și rușii, care au început o apropiere spectaculoasă în decurs de două săptămâni sub impulsul lui Donald Trump și Vladimir Putin, par să vrea să joace un joc separat și să discute problema ucraineană fără prezența oficialilor de la Kiev sau a europenilor.
Cei doi președinți au vorbit la telefon pe 12 februarie, punând capăt politicii de izolare pe care Washingtonul și Occidentul au dus-o împotriva Moscovei în ultimii trei ani.
Expert în presiuni, Putin cere de multă vreme retragerea forțelor NATO din Europa de Est, deoarece consideră alianța drept o amenințare existențială pentru Rusia.
Perspectiva unui summit Putin-Trump îi îngrijorează foarte mult pe europeni și pe ucraineni, care subliniază că ar trebui să fie incluși în discuțiile privind viitorul Bătrânului Continent și să obțină o „pace durabilă” în Ucraina cu „garanții de securitate” pentru a evita, pe termen lung, un nou atac rusesc în cazul unei iminente încetări a ostilităților.