Marea noutate din discursul de aproape două ore al lui Vladimir Putin despre starea națiunii nu a fost suspendarea de către Rusia a noului tratat nuclear START.
Această mișcare nu a însemnat mare lucru, în afară de o umilință suplimentară pentru semnatarul său rus, fostul președinte Dmitri Medvedev, deja redus la a lătra invective ultranaționaliste pe Telegram.
Adevărata știre a fost un mesaj implicit că războiul din Ucraina nu se va sfârși prea curând și că rușii trebuie să se obișnuiască să trăiască cu el – mai ales că, în opinia lui Putin, acesta prezintă o oportunitate economică mai mare decât sacrificiul pe care îl necesită.
Faptul că Putin a ales să transmită acest mesaj la un an de la invazia rusă în Ucraina înseamnă că nu are nicio idee despre cum va câștiga Rusia – și că, în lipsa unor opțiuni mai bune, a decis să sublinieze că nu îl deranjează un război lung.
Mesajele stăpânului de la Kremlin descriu o țară blocată între victorie și înfrângere, vinovăție colectivă și sfidare colectivă – și o dependență tot mai mare de China. Pur și simplu, Rusia este incapabilă să se elibereze de propria mizerie autoprovocată.
Pentru „adevărații luptători” din comunitatea de afaceri rusă, a predicat Putin, plecarea concurenților occidentali va deschide nenumărate noi nișe de piață, cu o mulțime de resurse ieftine furnizate de guvern. O adevărată narcoză pentru săraci.
Faptul că președintele rus a petrecut atât de mult timp cu chestiuni care nu aveau legătură cu războiul a fost în mod clar menit să creeze impresia că afacerile continuă ca de obicei – în noi circumstanțe permanente sau cel puțin de durată. În schimb, oricât de dezechilibrat ar suna, a proiectat sentimentul că îi place de fapt ceea ce se întâmplă.
Și îi place pentru că această Rusie, izolată de Occident, axată pe autosuficiență și pe recâștigarea „teritoriilor istorice”, o țară în care disidenții sunt tratați ca niște trădători, iar armata este în permanență în acțiune, este țara pe care și-a dorit mult timp să o conducă. În această țară, ca și în Oceania lui Orwell, un război etern în fundal este norma; ceea ce este necesar pentru a menține populația docilă.
Visul lui Putin de a fi un împărat în război este nesustenabil dacă pierde războiul – dar Putin pare să excludă orice gând al unei victorii ucrainene, crezând cu tărie în avantajul de mărime al Rusiei și în răbdarea legendară a poporului rus, care a rezistat remarcabil de bine în acest an.
Un război de uzură – și fără sfârșit. Putin l-a căutat îndelung. Și nu are de gând să-i pună capăt atâta vreme cât va rămâne la frâiele conducerii Rusiei.