Pentru spionii ruși, curtarea lui Putin de către Trump a oferit o oportunitate de a-și extinde și consolida campania de subversiune în EuropaLa sfârșitul lunii ianuarie, abia după o săptămână de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, un înalt oficial NATO a declarat în fața membrilor Parlamentului European că intensificarea războiului hibrid al Rusiei reprezintă o amenințare majoră pentru Occident.
James Appathurai a descris „incidentele de sabotaj care au avut loc în țările NATO în ultimii doi ani”, inclusiv deraieri de trenuri, incendieri, atacuri asupra infrastructurii și chiar încercări de asasinat (cazul Armin Papperger, șeful Rheinmetall, cel mai mare producător de arme din Germania).
De când Vladimir Putin și-a lansat războiul de amploare în Ucraina, în 2022, operațiuni de sabotaj legate de serviciile secrete rusești au fost înregistrate în 15 țări.
Vorbind în fața presei după audierea din ianuarie, Appathurai a declarat că este timpul ca NATO să treacă pe „picior de război” pentru a face față acestor atacuri din ce în ce mai intense.
În săptămânile care au urmat, deschiderile dramatice ale lui Trump către Putin au împins campania de sabotaj în fundal, scrie Foreign Affairs. În schimb, în încercarea de a obține rapid un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, administrația Trump a vorbit despre o nouă eră a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Oportunitatea spionilor ruși
Casa Albă a luat măsuri pentru a desființa eforturile din cadrul FBI și al Departamentului pentru Securitate Internă de a contracara războiul cibernetic, dezinformarea și interferența electorală împotriva Statelor Unite – toate acestea fiind anterior legate de Moscova.
Într-adevăr, Trump a sugerat că se poate avea încredere că Rusia va respecta orice acord de pace și că Putin „va fi mai generos decât trebuie să fie”.
Dar orice presupunere că o înțelegere Trump-Putin va determina spionii și sabotorii Kremlinului să se retragă este periculos de greșită. În primul rând, stăpânii lor politici nu ar permite acest lucru.
Foarte puțini oameni din sistemul de securitate al Moscovei cred că se poate ajunge la o pace durabilă cu Statele Unite sau cu Occidentul în general.
În februarie, Fiodor Lukianov, director de cercetare la Clubul Valdai, un grup de reflecție pro-Kremlin, a declarat că nu există nicio șansă pentru o „a doua Ialta” – un acord global care ar redefini frontierele și sferele de influență în Europa.
Pentru Dmitri Suslov, o altă voce proeminentă a politicii externe a Kremlinului, orice dezgheț în relațiile dintre SUA și Rusia ar fi de scurtă durată și este puțin probabil să supraviețuiască alegerilor intermediare din SUA în 2026.
Pentru spionii ruși, curtarea lui Putin de către Trump a oferit o oportunitate de a-și extinde și consolida campania de subversiune în Europa.
Având în vedere scepticismul administrației Trump față de NATO și de apărarea aliaților săi transatlantici, un acord ruso-american ar putea spori dorința Moscovei de a lansa atacuri neconvenționale pe continentul european.
Deși Kremlinul a dezvoltat o strategie sistematică și din ce în ce mai letală de război hibrid, liderii occidentali nu au reușit să elaboreze o strategie adecvată pentru a o limita.
