Rusia duce un război care nu cunoaște granite - războiul din umbrăRusia duce un război care nu cunoaște granite – războiul din umbră.
Flotele de drone ale Moscovei au închis aeroporturi aglomerate din Belgia, Danemarca, Germania și Norvegia.
În iulie 2024, colete DHL au explodat în centre logistice din Marea Britanie, Polonia și Germania. Serviciile de securitate au urmărit în cele din urmă complotul până la un grup de sabotori dirijați de Rusia.
În decembrie 2025, directorul unei importante agenții europene de informații a spus că ofițerii săi observă agenți ruși care inspectează podurile rutiere, probabil cu intenția de a le mina. Și căile ferate de pe întreg continentul sunt cartografiate pentru a se identifica punctele slabe.
Riscul escaladării crește
Cu fiecare nou act de război din umbră, riscul escaladării crește, relatează Foreign Affairs. Răspunsul Occidentului va necesita un mecanism de consultare în cadrul NATO, cooperare mai eficientă între aliați, operațiuni de informații și cibernetice care perturbă rețelele rusești, măsuri militare limitate, dar evidente, atunci când atacurile pun în pericol vieți sau sisteme critice.
Rusia se consideră deja în război cu Occidentul, nu doar din cauza Ucrainei, ci și din cauza supraviețuirii regimului lui Vladimir Putin.
Potrivit cercetărilor Institutului Internațional pentru Studii Strategice, incidentele de război din umbră ale Rusiei în Europa s-au triplat între 2023 și 2024.
Abordările occidentale tradiționale de combatere a războiului din umbră nu sunt la înălțimea sarcinii. Strategia standard pune accentul pe consolidarea rezilienței, gestionarea crizelor și atenuarea daunelor. Dar rămâne ancorată într-o logică de descurajare care nu înțelege sistemul pe care încearcă să-l descurajeze.
Alianța NATO ar trebui să convină mai întâi asupra unor praguri pentru procedurile prevăzute la articolul 4: orice membru le poate iniția dacă consideră că „integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți este amenințată”.
Consultările ar trebui să fie norma în răspunsul la agresiunea ascunsă, mai degrabă decât excepția. De la înființarea NATO, în 1949, articolul 4 a fost invocat de nouă ori și doar de două ori ca răspuns la războiul ascuns al Rusiei – când avioane de luptă și drone militare rusești au invadat spațiul aerian al Estoniei și Poloniei în septembrie anul trecut.
Atunci când atacurile din umbră pun în pericol vieți sau provoacă daune majore infrastructurii critice (cablurile submarine, instalațiile energetice, rețelele de telecomunicații sau centrele de transport), gama de opțiuni a NATO trebuie să includă și răspunsuri militare proporționate.
Asigurarea coordonării este cu atât mai urgentă acum, când Washingtonul pare mai ambivalent față de preocupările Europei în materie de securitate.
Administrația Trump a anunțat planuri de retragere din Centrul european de excelență pentru combaterea amenințărilor hibride, afiliat NATO.
