Fierberea este mare. Nu mă refer în mod special la rezultatele sondajelor care indică o stare de cvasinemulțumire. Pelungirea stării de alertă nu este pe gustul unei părți tot mai mari a populației. Lumea s-a săturat de basmele unui Arafat, Tătaru sau Rafila. Se uită de jur împrejur și vede că măsurile de relaxare luate de țările vecine nu seamănă cu ale noastre, adesea mai agresive. Doar aici se primește libertate și normalitate cu lingurița, în doze mici, pe 30 de zile. Și dacă epidemia face roșu în gât, felcerii politici ai națiunii buimace și păcălite prescriu prelungirea tratamentului.
Decizia lui Klaus Iohannis de a redeschide piscinele stârnește și râsul, și furia. De când intră în competența lui așa ceva? Prestația lui devine cu atât mai penibilă cu cât hotărăște și redeschiderea sălilor de fitness, de parcă bicepșii națiuni ar face parte din „România normală”. Disperat după imagine, Iohannis va ajunge, în curând, să dea undă verde și funcționarilor cu vermorel în spate, declanșând bătălia împotriva țânțarilor. Nu contează că doar primăriile hotărăsc aici, trebuie ca țara să știe că el e gata să dea cu pliciul. Se implică, deci.
Poza de învingător
Pare că nimeni nu i-a spus președintelui că românii s-au săturat. Și de el, și de inepțiile lui. Nu îi mai suportă politica de a nu face nimic concret, de a fi trântor și de a conduce prin furtul de idei. Cât la sută din ce îndrugă în fața prompterului este opera lui? E vreo idee personală? Există ceva care să nu fie însușit de la consilieri? Nu se sfiește să mai ciupească ceva și din puțina inspirație a miniștrilor chemați la consultări, ca apoi să reclame paternitatea opiniilor. Românilor li s-a acrit de așa-zisa lui luptă cu virusul Covid, bătălie care va rămâne în istorie drept cel mai odios spectacol de putere. Continuă să spună că scăderea în intensitate a epidemiei este rezultatul măsurilor luate de el și Guvernul Orban. De el, în primul rând. Cele mai bune, evident, și aplicate din timp. Minte cu degajare și tupeu, pentru că el, doar el trebuie să apară la final în poza de învingător.
Mizeria iese la suprafață
Nu este nevoie de vreo cercetare sociologică pentru a vedea ce cădere spectaculoasă are. Raed Arafat i-a luat-o cu mult înainte, Gabriela Firea se situează convenabil pe un loc doi în topul preferințelor românilor, iar Iohannis trebuie să zică bogdaproste pentru poziția a treia. Este de ajuns să dați o raită pe rețelele de socializare pentru a vedea cât îl costă demagogia, accesele de putere și populismul dezmățat. Sintagma lui preferată, „Dragi români”, se întoarce zilnic împotriva lui și nici măcar nu-și dă seama. Cetățenii îi reproșează bătaia de joc la care au fost și sunt supuși de el și Guvernul „Orban 2,5”. Acum, cu intenția lui nedisimulată de a prelungi starea de alertă și după 15 iunie, lucrurile capătă o altă turnură. Brusc, lumea și-a adus aminte cât de mult a fost mințită cu niște măsuri aberante, cu ordonanțe militare ilegale date într-o stare de urgență la fel de ilegală. Românii și-au dat seama cât de tare au fost înjosiți și puși la strâmtoare de o epidemie inexistentă, căci aceasta nu a fost niciodată declarată juridic pe teritoriul României. Povești cu spitale, cu vizite și opinteli cu grija față de cetățeni, toate ies acum la iveală și țara e tot mai revoltată.
Salvarea Guvernului
Nu este de mirare dacă România va ieși în stradă după ce Iohannis a anunțat că starea de alertă se va prelungi. Lumea a început să înțeleagă că, în realitate, liberalii nu și-au dus la capăt afacerile din spatele epidemiei. Mai sunt, cred, milioane, poate zeci de milioane de măști rămase nevândute, achiziții „prietenești” pentru spitale, echipamente de protecție și aparatură care își așteaptă stăpânii dotați financiar. Mai sunt, în egală măsură, rubedenii, prieteni și oportuniști ce așteaptă angajarea fără concurs în instituții cheie, pe funcții bănoase, cu sprijinul liberalilor. Or, fără stare de alertă, castelul din cărți de joc se prăbușește și se văd dejecțiile unui sistem abject, clădit și întreținut de PNL. Și nu este exclus ca românii să iasă în stradă și pentru că, între timp, și-au dat seama că starea de alertă ascunde un țel primordial: împiedicarea Opoziției de a depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului. În traducere liberă, „Sacrificați-vă toți ca să-mi salvez Guvernul”.
