Ministerul Apărării Naționale, în deplin acord cu Senatul, a comunicat oficial către UE că România rămâne ferm angajată în continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina, pe motiv că Federația Rusă reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene și euroatlantice. Totodată, NATO este trecut în plan secundar, iar Uniunea Europeană preia rolul esențial în asigurarea securității și apărării europene, mai arată MApN.
Senatul României a emis o Hotărâre oficială referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind politica de extindere a UE. În mod absolut șocant, în document este trecută poziția țării noastre în ce privește Ucraina, poziție exprimată de Ministerul Apărării Naționale și susținută de Senat.
Astfel, în contextul în care Federația Rusă reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene și euroatlantice, România rămâne ferm angajată în continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial. Mai mult, noua politică de apărare a UE apare și în Hotărârea Senatului, care detronează rolul principal al NATO în asigurarea securității europene.
”Războiul de agresiune purtat de Federația Rusă asupra Ucrainei a reconfirmat rolul central al NATO pentru securitatea europeană, demonstrând și faptul că UE are un rol esențial în asigurarea securității și apărării europene, complementar acțiunilor Alianței Nord-Atlantice”, se precizează în documentul citat. Totodată, Senatul și Ministerul Afacerilor Externe au comunicat UE că România susține asistența multidimensional cuprinzătoare acordată de Comisie Ucrainei, Republicii Moldova și regiunii Balcanilor de Vest, care va sprijini partenerii UE pe parcursul lor european, inclusiv în ceea ce privește integrarea graduală și creșterea convergenței cu UE.
România sare la gâtul Serbiei
În Hotărârea Senatului se recomandă ca în Comunicarea Comisiei Europene, referitor la Serbia, în privința respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, să fie menționată explicit necesitatea ca autoritățile de stat sârbe să introducă studiul limbii române și al elementelor culturii românești în programa curriculară de învățământ pentru etnicii români din Serbia de Răsărit (Timoc). Totodată, Senatul a cerut Serbiei să acorde autorizații de construcții pentru lăcașuri de cult/biserici/capele în care etnicii români timoceni să poată oficia slujbe religioase în limba maternă română, în paralel cu renunțarea, de către respectivele autorități de stat sârbe, la măsurile de inventare și promovare a așa-zisei limbi „vlahe”, diferită de limba română, și a așa-zisului popor „vlah”, diferit de națiunea română, inclusiv în formularele de recenzare la recensăminte, drept condiții pentru avansarea parcursului statului sârb spre UE.
În ce privește Ucraina, cu învățământul în limba română și slujbele în biserici efectuate în limba română, având în vedere prigonirea minorității române din această țară, senatorii nu au amintit absolut nimic. În schimb, referitor la Albania, în privința necesității de intensificare a ritmului reformelor, pe palierul respectării drepturilor de proprietate, senatorii au solicitat să fie menționat explicit cazul „Casei Nicolae Iorga” din Saranda – Institutul Român din Albania de Studii și Cercetări Arheologice, proprietate care trebuie retrocedată statului român drept condiție pentru avansarea parcursului statului albanez spre UE.
Slava UE
Hotărârea Senatului mai cuprinde o serie de laude la adresa evoluțiilor înregistrate în cadrul procesului de extindere, prin intermediul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest, al Facilității pentru Ucraina și al Planului de creștere pentru Republica Moldova.
”România împărtășește constatările actuale ale Comisiei și accentul pus asupra importanței obținerii unui progres constant în derularea reformelor necesare avansării parcursului european al partenerilor, în special în domeniul elementelor fundamentale care vizează statul de drept, independența și funcționarea sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, orientarea strategică către UE a candidaților și alinierea la PESC”, se mai arată în documentul Senatului.