„România Educată este proiectul național inițiat de Președintele României menit să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. Demersul a fost proiectat către viitor, întreaga abordare încercând să răspundă provocărilor următoarelor decenii. România Educată este cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în domeniul politicilor publice din educație. Acest demers exprimă dorința Președintelui României ca fiecare român să aibă ocazia de a contribui la proiect, consultarea pornind de la așteptările întregii societăți, nu doar ale experților.” (extras de pe site-ul președinției, secțiunea Angajamente) Câtă paradă de cuvinte!
Proiectul a fost lansat în 2016. Cu adevărat cea mai de durată consultare publică în domeniul politicilor publice de educație. De cinci ani se vorbește zi și noapte, fără a se ajunge la un rezultat concret. Doar se vorbește. Programat fiind către viitor, e de așteptat să se mai discute și în următorii ani. Nu ar fi de mirare să se discute și după expirarea mandatului lui Klaus Iohannis.
Unde e performanța?
De la capul locului proiectul este o adunătură de cuvinte aruncate fără noimă, la grămadă. Aș crede că este scris de Iohannis cu mânuța lui, după cum sunt construite ideile. „Demersul a fost proiectat către viitor…” Bravo!
Sună bine pentru absolvenții de facultate care nu și-au luat Bacalaureatul. Dacă ar fi fost proiectat către trecut ar fi ocupat un loc de cinste în anuarul loazelor cu școala pe genunchi. Să faci un proiect pentru trecut numai o minte șchioapă putea gândi. Se vorbește despre cultura succesului bazat pe performanță, bla-bla-bla. Când în Parlament sau prin partide te izbești de oameni politici cu liceul absolvit la 32 de ani și cu facultatea la 48, despre ce performanță vorbește Iohannis?
Proiect național sau făcătură?
Președintele a chemat la Cotroceni coaliția de dreapta pentru a discuta, printre altele, și despre România Educată. Este, de fapt, un proiect născut mort, căruia periodic i se dă cu apă rece pe frunte pentru a părea că încă mai respiră. Nu are cum să spună ceva din moment ce este, așa cum spuneam, o adunătură de vorbe care, în final, rămân fără mesaj. Cu greu cred că se găsește cineva care să înțeleagă ce urmărește, totuși, Iohannis. Vrea un program care să repună învățătura românească pe soclul de odinioară? Ei bine, pentru asta i-ar fi trebuit un proiect. Coerent, serios și fără lacune. Ceea ce prezintă acum este o compunere de slabă factură. Sau vrea să-i rămână numele în istorie cu o făcătură pe care o ridică la rang de proiect național? În condițiile astea, e de ajuns ce a conceput născătorul de cuvinte.
Pe cine vrea să păcălească președintele
Oportunist, Iohannis vrea să profite de Planul Național de Reziliență și Redresare pentru a-și vedea sacii în căruță. Vorbește de cei 3,6 de miliarde de euro alocați acestui domeniu de parcă i-ar avea pe masă, în fața ochilor. Trec peste faptul că până la toamnă România nu vede niciun ban, dar, mai mult, între aceste fonduri și România Educată nu există nicio legătură. Pe cine vrea să păcălească Iohannis? Banii veniți prin PNRR se referă la construcția de școli moderne, cu toate utilitățile necesare, cu facilități de transport pentru elevi, pe când România Educată se referă la calitatea învățământului. Cum arată școlile știm, niciodată nu s-au găsit bani pentru a le moderniza. S-a terminat anul școlar și tabletele, calculatoarele sau manualele au ajuns la elevi doar într-o mică măsură. E un dezastru de la un capăt la celălalt. Iar când rata de absolvire a Bacalaureatului abia de sare de 65 la sută ne lămurim și cu nivelul calitativ al actului de învățământ. În aceste condiții, despre ce Românie Educată vorbește Iohannis? Cu mobilizarea de forțe de la Cotroceni, căci în următoarele două zile urmează să cheme la consultări și comisiile de învățământ de la Senat și Camera Deputaților, președintele încearcă să repună pe tapet proiectul lui de suflet, România Educată. Este singurul proiect național, altul nu a mai zămislit. Îl poate repune, desigur, dar trebuie să-l țină cu mâna. Altminteri, se scurge la vale.
