AcasăPoliticaRomânia cu trei premieri și niciun președinte

România cu trei premieri și niciun președinte

Este posibil așa ceva? Să avem trei premieri și niciun președinte? Da. Unde s-a mai văzut una ca asta? Deschideți geamul și priviți. Acolo este țara cu trei premieri și niciun președinte. În fiecare loc pe care îl parcurgeți cu privirea descoperiți lucrul acesta. Deținem recordul în materie, nimeni nu a ajuns la o astfel de performanță. Ce fac cei trei premieri, ce lucrează? Variante de răspuns: 1. Pentru cei curioși, domnii aceștia fac bine. 2. Pentru cei exagerat de curioși, premierii nu fac nimic, se joacă de țara și de-a guvernarea. Bine, dar președintele? Răspuns unic: care președinte?

Ludovic Orban nu refuză încă o tură de prim ministru dacă i se oferă

Au trecut zece zile de la alegeri. Ar fi trebuit să existe un semn că țara a înțeles ce are de făcut. Nu există. Nu vedem decât o turmă de fripturiști politic care viermuiesc și hămăie pe lângă ciolan. Când vor termina, îi vor înjura și câinii, căci nu vor lăsa nici zgârciurile pe el. Va fi chel, iar cu un ciolan chel nu mai ai ce face.

În afara Constituției

S-au terminat și negocierile de la Palatul Cotroceni. Prima rundă, avertizează Klaus Iohannis, căci nu s-a ajuns la vreun rezultat și mai este nevoie de încă una. Sau două. Sau trei. Sau oricâte vrea el, nici nu mai are importanță. Este țara lui și face ce vrea cu ea. Deși electoratul, prin absenteismul fără precedent i-a tras o palmă la fel de usturătoare ca un referendum pentru suspendare, el consideră, în continuare, că este președinte. În realitate, Iohannis nu mai există.

Nu mai e mult până ce România se îngroapă de tot în datorii Cîțu e cel mai potrivit pentru asta

Este doar o proiecție, în timp, a unuia pe care, cândva, niște calculatoare l-a scos pe primul loc la niște alegeri. S-a autoexclus din funcția pe care o pretinde prin atitudine, comportament grobian și nesocotirea legilor. Prin partizanat politic, prin dezbinare și instigare la revoltă și prin apucături ce aduc aminte de perioada neagră a Europei anilor ’40. Ce s-a petrecut, de fapt, la Cotroceni? Nimic. El spune că ar fi avut loc consultări pentru formarea guvernului. Este o minciună. După lege, acestea se pot numi cel mult discuții politice, pentru că s-au desfășurat în afara cadrului constituțional. Sunt lipsite de orice valoare.

Un rol prost interpretat

Scopul lui Klaus Iohannis a fost cu totul altul. A lăsat partidele să-și arate colții unul altuia, să se bată orbește pe funcții și pe impunerea premierului ca, într-un final, să apară el cu soluția salvatoare. Este ceea ce se va întâmpla cât de curând, căci el știe cine va fi acesta. Avea însă nevoie de spectacolul în care, ca și până acum, să joace rolul democratului care nu-și leapădă haina onoarei constituționale. Iohannis nu își dă seama, dar din sală, chiar și din ultimul rând, se vede cât de prost interpreteză partitura. Este cel puțin la fel de fals ca atunci când rosteștete „Dragi români”.

Trei, Doamne, și toți trei

Ne-am pricopsit, cum se spune, cu trei premieri. Iohannis nu este strain de acest lucru. Orban, demisionarul din fruntea guvernului, nu a plecat de capul lui. Povestea cu demnitatea, cu onoarea și cu pierderea alegerilor s-o guste Iohannis.

O distincție americană contează mai mult decât votul Parlamentului

I-ar fi putut sugera să demisioneze de la conducerea partidului, era mai ușor de înțeles, dar asta i-ar fi dat planurile peste cap. A preferat să provoace o criză pentru a-și aduce oamenii. Orban s-a repliat și l-a împins pe Florin Cîțu în față, chipurile acceptat și de Iohannis. Între ei, însă, Iohannis și-a înfipt omul, pe Nicolae Ciucă. Informațiile vehiculate în urmă cu câteva luni iată că se adeveresc. Să recapitulăm. Avem un prim-ministru care a demisionat, băgând guvernul la garaj, încă unul care „se simte onorat de propunere”, dar care ne-a îndatorat și ne îndatorează cu 1.000 de euro pe secundă, și la, final, unul interimar, decorat de Ambasada SUA la București. Nu pentru fapte de glorie, ci pentru că, așa cum a promis, trebuie să plătească SUA două miliarde de dolari, până la sfârșitul anului, pentru armamentul achiziționat. Plată în avans, din câte se pare.

Legiunea de Merit în grad de prim-ministru nu aveți?

Face ceva concret vreunul dintre ei? Nu se vede. Cîțu, la cât este de liniștit și de absent, pare că se pregătește pentru aceeași figură când, în ziua în care trebuia să primească confirmarea Parlamentului, a șters-o acasă din motive de conștiință politică. Orban, în numle șefiei de partid, trage sforile mai departe. Deja se vorbește că nu este exclusă renumirea lui de către Iohannis, ca parte a jocului în desfășurare. Doar așa se face loc liber la șefia Camerei Deputaților și se dezamorsează tensiunile din USR PLUS. Iar minunatul domn Ciucă se gândește că Zuckerman, ambasadorul, poate o fi mai puternic decât Mekel și Macron, care au mârâit când au auzit de interimatul lui, unul ce miroase a numire definitivă. Măcar de l-ar fi decorat cu Legiunea de Merit în grad de prim-ministru, nu de ofițer. La ajutorul social pe care îl pompează în armata americană ar fi meritat. Ce face România cu trei premieri, totuși, dar fără președinte? Face bine, își imaginează că a câștigat alegerile și acum suferă consecințele, căci pe aceștia nu îi interesează decât puterea și jocurile din spate.

author avatar
Valentin Boeru