Una dintre teoriile care se propagă în aceste zile se referă la faptul că Donald Trump l-ar fi „ales” pe Călin Georgescu să-i urmeze lui Klaus Iohannis, între cei doi existând mai multe puncte comune de viziune în ceea ce privește războiul ruso-ucrainean. Pe de altă parte, nu mai puțin de surprinzătoare ca victoria suveranistului în turul 1 este și prezența Elenei Lasconi în finala din 8 decembrie, care a fost propulsată în fața „favoriților” Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Umblă vorba prin târg că România a devenit în aceste zile câmp de luptă diplomatică între tabăra democrată a lui Joe Biden și viitorii stăpâni de la Washington, republicanii.
Și, oricât de necrezut ar părea, sunt câteva semne de întrebare legate de desfășurarea evenimentelor care ne pun pe gânduri. De ce nu a cerut Marcel Ciolacu renumărarea voturilor, dacă Elena Lasconi l-a „depășit” cu numai 2000 de voturi? Ce s-a discutat la întâlnirile dintre candidata USR și ambasadoarea SUA la București? Cine a dat ordinul să se analizeze posibilitatea anulării turului 1 al alegerilor prezidențiale?
Europa de Est, ca o tablă de șah
Ca să înțelegem mai bine cum stau lucrurile trebuie să ne întoarcem la ce s-a întâmplat imediat după victoria lui Donald Trump în SUA. Prima decizie importantă luată de Administrația Biden (președintele SUA nu mai decide singur nimic, asta-i tot mai clar!) a fost să ghideze Ucraina în lovirea unor ținte pe teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune. Mai mult, democrații au trimis la Kiev și mine antipersonal, interzise o sumedenie de convenții internaționale. Acum, se vorbește la Washington ca Zekenski să primească și bombe nucleare; delirium tremens!
Care a fost replica lui Donald Trump? Surse bine ancorate în lumea serviciilor de informații ne-au transmis că președintele ales a mutat pe tabla de șah prin fiul său – turneul în Europa de Est întreprins de Trump jr, la București, Belgrad și Budapesta, a fost pentru a trimite un mesaj clar: are nevoie de sprijin, în regiune, ca să aducă pacea. Iar ecuația mai avea o singură necunoscută -găsirea unui lider la București care să fie fidel principiilor enunțate, deja, de Trump.
Dacă viitorul președinte al SUA a mutat sau nu cu Georgescu, probabil că vom afla după data de 8 decembrie (sau niciodată), dar cert este că și democrații s-au mișcat repede.
Prezența Elenei Lasconi în turul 2 a surprins pe toată lumea – de departe cel mai nepregătit candidat, șefa USR a reușit să scoată din joben, peste noapte, 2000 și ceva de voturi, nu multe, dar suficiente cât să-l „gripeze” pe Ciolacu. Întâlnirile cu (încă) ambasadoarea Americii la București, Kathleen Kavalec, au dat roade și Lasconi a avut, iată, vânt la pupa.
Biden vs. Trump, democrați vs. republicani. Lasconi vs. Georgescu, globaliști vs. suveraniști. Ideologiile sunt asemănătoare, viziunile și soluțiile la crizele actuale se întrepătrund.
În ultimii patru ani, America a fost împărțită în două. Încă ne amintim de ANTIFA și BLM, organizațiile care au dat foc, la propriu, celei mai puternice națiuni de pe glob. Prin 2020-2021, „Război Civil” a fost cel mai căutat termen pe Google, în condițiile în care SUA erau măturate de revolte sângeroase de la Est la Vest.
România este departe și să ne rugăm Domnului ca niciodată să nu ajungă așa! Dar, în același timp, nu putem vedea unde duce radicalismul promovat acum de o parte a presei aservite intereselor globaliste, progresiste și neomarxiste. De luni, 25 noiembrie, și țara noastră pare împărțită în două, iar un exemplu condamnabil și regretabil îl are în prim-plan pe Connect-R: pentru că și-a exprimat un punct de vedere, salutând suveranitatea românilor (și-așa, stipulată în Constituție!), artistul a fost scos de un mare post de radio de pe afișul spectacolului din 2 decembrie, pe care-l organiza la Sala Palatului.
Cu alte cuvinte, te declari român patriot și naționalist, nu mai urci pe scenă să cânți!
Unde am mai văzut noi astfel de mizerii? În SUA, sub conducerea lui Biden, unde a fi republican „puțea” și nu avea drepturi. Iar rezultatul acestei atitudini mizerabile s-a văzut la votul din 5 noiembrie – „trumpiștii” nu doar că au câștigat detașat (putere absolută în Congresul SUA), dar i-au convertit și pe unii dintre democrați.
Asta ne dorim pentru România? O țară sfâșiată, în care opțiunea politică și dragostea pentru tradiții, obiceiuri și credința ortodoxă sunt capete de acuzare, iar instanța de judecată este platoul televiziunilor?
Calculați, dar pe români i-ați întrebat ce vor?
Revenind la bătălia politică, întrebarea care se pune acum este unde se vor duce voturile pro-Călin Georgescu. Deocamdată, nici măcar George Simion nu poate susține că va benefica pe deplin de simpatia suveranistului care a spulberat toate exit-poll-urile turului 1; aceeași îngrijorare planează și în tabăra Dianei Șoșoacă.
Deși vorbim de două formațiuni care promovează naționalismul și patriotismul, AUR și S.O.S. sunt departe de ce doresc fanii lui Călin Georgescu și nu au un program apropiat de cel al candidatului independent la „prezidențiale”. Toate mesajele din social media și aproape fiecare opinie de partizanat suveranist sunt pasaje din discursul lui Georgescu – o economie națională puternică, sprijin pentru întreprinzătorii/investitorii autohtoni prin facilități fiscale șamd, demnitate și respect. În niciun moment Simion și Șoșoacă nu au reușit să atingă punctele acestea, dimpotrivă, discursurile lor fac notă discordantă cu atitudinea „Meteoritului” și par, mai degrabă, copie fidelă a celor rostite de useriști, liberali și social-democrați; românii s-au săturat de bălăcăreala promovată de AUR și S.O.S, același circ ieftin și aceleași atacuri la persoană văzute în ultimii 30 de ani în Parlament.
În același timp, o altă întrebare naște discuții aprinse – are Elena Lasconi puterea să facă din USR principalul partid cu orientare de dreapta din România? La „locale”, formațiunea condusă de Drulă abia a scos un 6% cu care ar fi avut emoții să facă pragul parlamentar. Rămâne de văzut cum vor vota românii duminică, în condițiile în care „Dreapta” a fost pulverizată de scorul obținut de liberalul Nicolae Ciucă la „prezidențiale”, sub orice așteptări. Astfel, cu un PNL la pământ, care își caută drumul sub o nouă conducere (Ilie Bolojan deja se comportă ca un premier, dar el nici măcar nu a obținut încrederea tuturor liderilor din propriul partid!) și nicio altă alternativă evidentă pe acest segment, electoratul cu viziuni de dreapta ar putea fi „împins” de valul propagandei mass-media să migreze spre USR.