Revenirea lui Trump. O lume “America First”

În 2016, Donald Trump a câștigat președinția pe o platformă „America pe primul loc”. El a căutat o țară care să fie puternică, dar distantă, una care să își maximizeze avantajele, minimizându-și în același timp încurcăturile.

Într-adevăr, trăsătura definitorie a viziunii lui Trump asupra lumii este convingerea sa că Statele Unite nu au nicio obligație de a urmări ceva mai mare decât propriul interes, relatează Foreign Affairs. Astăzi, Trump se luptă din nou pentru Casa Albă, în timp ce legiunea sa de adepți ai politicii externe din cadrul Partidului Republican crește.

Și oboseala față de aspecte cheie ale globalismului american a devenit o chestiune bipartizană. Mai devreme sau mai târziu, sub conducerea lui Trump sau a unui alt președinte, lumea s-ar putea confrunta cu o superputere care să pună în mod constant „America pe primul loc”.

Această versiune a Statelor Unite nu ar fi un abandon global. În unele probleme, ar putea fi mai agresivă decât înainte. Dar ar fi, de asemenea, mult mai puțin preocupată de apărarea normelor globale și de protejarea aliaților îndepărtați.

O lume „America First” ar putea fi fatală pentru Ucraina și pentru alte state vulnerabile la agresiunea autocrată. Ar elibera dezordinea pe care hegemonia americană o stăpânește de mult timp.

Cu toate acestea, Statele Unite ar putea să nu se descurce atât de rău – cel puțin pentru o vreme – într-o lume în care puterea brută contează mai mult, deoarece ordinea liberală a fost distrusă. Și chiar dacă lucrurile s-ar prăbuși cu adevărat, americanii ar fi ultimii care ar observa.

Cu Dumnezeu Atotputernicul pentru “bunăstarea lumii”

După cum a spus președintele Harry Truman în 1949, SUA își asumau „responsabilitatea pe care a vrut-o Dumnezeu Atotputernicul  pentru bunăstarea lumii în generațiile viitoare”.

Toate țările își urmăresc interesele, dar nu toate țările definesc aceste interese în același mod. Statele Unite se aflau în centrul unei ordini care s-a extins treptat pentru a acoperi o mare parte a globului. A fost “modelul de responsabilitate”.

Sub o nouă președinție Trump, SUA ar putea menține o putere militară de neegalat și ar riposta dur atunci când adversarii îi contestă suveranitatea. Cu toate acestea, nu ar continua să apere state îndepărtate a căror supraviețuire nu este în mod evident critică pentru securitatea americană.

America a creat ordinea liberală, dar are cel mai puțin nevoie de ea

Marile puteri nu au privit întotdeauna alianțele ca fiind sacre; politica de alianță e plină de dezamăgiri și trădări. În schimbul unei protecții continue, America ar putea cere europenilor cheltuieli de apărare mult mai mari sau producție de petrol de la saudiți. Sau poate că ar renunța pur și simplu la alianțele sale, bazându-se pe izolarea geografică și pe capacitatea de a ține agresorii la distanță.

Din punct de vedere economic, o strategie „America First” ar fi caracterizată de protectionism. Statele Unite ar rămâne angajate în economia globală. Dar ar căuta să reechilibreze în mod dramatic sarcinile și beneficiile acestei implicări. Nu ar mai fi tolerată discriminarea asimetrică din partea partenerilor comerciali, chiar și a aliaților occidentali. Continentalismul ar putea astfel să înlocuiască globalismul.

Există o ironie a istoriei: America a creat ordinea liberală, dar este țara care are cel mai puțin nevoie de ea. Norocul unei superputeri o va proteja – temporar – de consecințele propriilor decizii greșite. Între timp, această superputere va regreta ascensiunea unei lumi „America First”, dar numai după ce multe alte țări vor ajunge să o regrete primele.