Renașterea spionajului rusesc

În primăvara anului 2022, în lunile de după ce președintele rus Vladimir Putin și-a lansat invazia în Ucraina, agențiile de informații rusești păreau dezorientate și confuze. Potrivit unei estimări britanice, aproximativ 600 de oficiali ruși au fost expulzați din Europa, dintre care poate 400 erau considerați spioni.

Acum, rețeaua de informații externe a Rusiei pare să se fi întors în forță. Operațiunile includ spionarea Occidentului și urmărirea transporturilor de arme către Ucraina. Dovezile unei astfel de activități apar peste tot, din Georgia și Serbia până în țări NATO precum Bulgaria și Polonia.

În același timp, agențiile de spionaj ale Rusiei par să-și fi schimbat orientarea. Înainte de război, exista o diviziune a muncii între cele trei servicii principale de informații – SVR (informații externe), GRU (informații militare) și FSB (securitate internă). Aceste distincții nu mai sunt atât de clare: toate cele trei agenții sunt profund implicate în războiul din Ucraina.

Întoarcerea aparatului de spionaj al Moscovei are implicații semnificative pentru Occident, relatează Foreign Affairs. Dacă indicațiile recente sunt corecte, activitățile de informații rusești în Europa și în alte părți ar putea reprezenta o amenințare semnificativ mai mare decât se presupunea în primele etape ale războiului.

Putin nu încearcă doar să compenseze eșecul KGB-ului sovietic în confruntarea cu Occidentul de la sfârșitul secolului XX, ci vrea să-i restabileasă gloria.

După cum văd oficialii serviciilor secrete rusești, războiul din Ucraina a declanșat a treia rundă a unui mare război de spionaj care se desfășoară din 1917.

Prima rundă a început imediat după Revoluția bolșevică: agenții sovietici au reușit să compromită cu succes orice șansă de a încuraja rezistența străină împotriva regimului.

Conflictul a atins apogeul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când spionii ruși au reușit să pătrundă în serviciile secrete britanice și, în Statele Unite, au avut acces la Proiectul Manhattan și au furat secretele bombei atomice.

Cea de-a doua rundă nu s-a încheiat însă la fel de bine pentru Moscova. În timpul Războiului Rece, KGB nu a reușit să salveze regimul sovietic pe care a jurat să-l protejeze. Apoi, la începutul anilor 1990, agenția a fost aproape distrusă după ce a fost divizată și dezmembrată. Noul FSB nu s-a dovedit capabil să reconstruiască puterea Rusiei.

În prezent, odată cu declanșarea unui nou mare conflict cu Occidentul, agențiile de informații ale Rusiei încearcă să inverseze regresele care au avut loc la sfârșitul Războiului Rece.

Putin s-a folosit în mod remarcabil de foști generali KGB care îi împărtășesc dorința de a răzbuna umilința provocată de prăbușirea sovietică.

Nikolai Gribin, care în anii 1980 a fost șef adjunct al operațiunilor de dezinformare externă în cadrul ramurii de informații externe a KGB, are un rol principal într-un nou think tank rusesc lansat în 2021, Institutul Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor, care încearcă să modeleze opinia pro-Kremlin în țările din apropierea Rusiei, cu un accent deosebit pe Belarus.

Din toamna anului 2021, Alexander Mikhailov – care  a lucrat în cadrul faimoasei Direcții a cincea din KGB – a fost purtătorul de cuvânt neoficial al FSB pentru presa rusă, promovând punctul de vedere al agenției cu privire la evenimentele din Ucraina: războiul opune Statele Unite și Europa Rusiei, iar ucrainenii servesc doar ca marionete ale spionilor lor occidentali.

În timp ce Rusia se pregătește să intre într-un al treilea an de război, Putin încurajează agențiile să fie mai inovatoare pentru a recâștiga teren în Occident. Și în mod clar a reușit să le facă mai puternice.