Războiul Israel-Hamas a dezbinat America

Vărsarea de sânge dintre israelieni și palestinieni a divizat de mult timp comunitatea internațională. Atacul condus de Hamas la 7 octombrie și campania de represalii de șase săptămâni a Israelului în Gaza au polarizat și mai mult opiniile.

Dar evoluția opiniei publice a fost departe de a fi previzibilă sau simplă. Din SUA până în Europa, notează Financial Times, au avut loc schimbări importante care se răsfrâng asupra politicilor naționale.

Înainte de 7 octombrie

În timp ce conflictul israeliano-palestinian a fost o problemă care a creat diviziuni timp de zeci de ani, în lunile dinaintea zilei de 7 octombrie, răspunsul larg răspândit în cea mai mare parte a lumii occidentale a fost apatia.

În general,  germanii, francezii, danezii, suedezii, italienii și britanicii au declarat că acest conflict nu contează prea mult pentru ei. Chiar și în Statele Unite, 55 la sută dintre cei chestionați în luna mai nu s-au arătat interesați.

Cu toate acestea, chiar înainte de 7 octombrie, a existat o tendință marcantă în SUA, cu consecințe politice potențial semnificative: democrații începuseră să se apropie de cauza palestiniană.

Deși cetățenii americani rămân în general mai favorabili Israelului, sondajele Gallup au înregistrat în luna martie pentru prima dată un scor net pentru democrați în favoarea palestinienilor.

După 7 octombrie

De la începutul războiului dintre Israel și Hamas, sondajele de opinie din SUA au scos la iveală diferențe generaționale și politice substanțiale cu privire la acest conflict.

Creșterea recentă a simpatiei pro-palestiniene în rândul democraților(20%) încă se menține. Aproximativ 25% dintre cei care au votat pentru președintele Joe Biden se identifică ca fiind pro-Israel, față de 76% dintre votanții lui Donald Trump.

Celălalt factor important este vârsta. În rândul americanilor mai tineri există un sprijin mai categoric pentru palestinieni decât pentru Israel. Între timp, în rândul celor de peste 65 de ani, sprijinul este covârșitor de partea uneia dintre părți – procentul de 65% de susținere a Israelului este de peste 10 ori mai mare decât procentul pro-palestinienilor.

Un sondaj Ipsos de la jumătatea lunii noiembrie a arătat că majoritatea americanilor cred acum că SUA ar trebui să acționeze ca un “mediator neutru”.

În timp ce o majoritate a fost de acord că Israelul „face ceea ce ar face orice țară ca răspuns la un atac terorist”, doi din trei cetățeni americani intervievați au declarat că statul evreu ar trebui să ceară o încetare a focului și să încerce să negocieze întoarcerea ostaticilor.

Sondajul a mai arătat că americanii sunt împărțiți în mod egal dacă „răspunsul Israelului la recentele atacuri a fost excesiv” – 50% au fost de acord, iar 50% nu au fost de acord. Cu toate acestea, în rândul democraților, 62 la sută au fost mai degrabă de acord, față de 30 la sută dintre republicani.

Democrații progresiști mai tineri și mai de stânga au criticat în special modul în care Biden a gestionat războiul, spunând că sprijinul său pentru răspunsul Israelului nu a fost suficient de condiționat și că ar fi trebuit să facă mai mult pentru a preveni victimele civile în rândul palestinienilor.

Marea Britanie are modele similare cu cele din SUA în ceea ce privește opiniile politice și grupurile de vârstă, dar diviziunea între generații este mai puțin pronunțată.

Deși persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani aveau de trei ori mai multe șanse să simpatizeze mai mult cu palestinienii decât cele de peste 65 de ani, ambele grupuri aveau aproximativ același procent care susțineau ambele țări în mod egal sau erau indecise.

Din punct de vedere politic, alegătorii laburiști tind să sprijine Palestina (31%), iar alegătorii conservatori simpatizează mai mult cu Israelul (34%). Dar proporții semnificative de persoane din întregul spectru politic simpatizează în mod egal cu ambele părți sau sunt încă nesigure.

Multe s-ar putea schimba pe măsură ce războiul se desfășoară. Dar deja, în special în Statele Unite, opinia publică privind Israelul a început să se miște în moduri care ar putea influența politica, în Orientul Mijlociu și dincolo de acesta, pentru anii următori.