Există două elemente noi în actualul conflict ruso-ucrainean: decizia americanilor de a trimite bombe și muniții cu dispersie în Ucraina, interzise de normele internaționale, și revenirea din Turcia în Ucraina a comandanților batalionului Azov – “eroii” lui Zelenski.
Statele Unite vor trimite bombe cu fragmentație în Ucraina în cadrul unui nou pachet de ajutor militar, după luni de dezbateri în cadrul administrației Biden cu privire la oportunitatea de a furniza Kievului aceste arme controversate, interzise de peste 100 de țări, inclusiv de aliați-cheie ai SUA.
În fața unui lobby intens, americanii au acceptat treptat solicitările Kievului de a obține armament mai performant, inclusiv sisteme de rachete Patriot și tancuri moderne. Însă decizia de a trimite bombe cu dispersie marchează un moment de cotitură: escaladarea conflictului cu Rusia.
Ce a determinat SUA să comită o astfel de imprudență? Răspunsul posibil este capacitatea scăzută a Europei de a furniza în timp rapid armament pe frontul ucrainean. Nici Ucraina și nici UE nu au pus în aplicare planuri solide de creștere a producției de muniții.
Antreprenorii din domeniul apărării sunt presați să accelereze livrările, dar doresc garanții guvernamentale de vânzări pe termen lung. Guvernele statelor membre ale UE abia dacă semnează astfel de contracte cu producătorii, în timp ce industria de armament este reticentă în a-și asuma riscuri financiare.
Atunci când a spus că Ucraina “a rămas fără muniție”, Biden a recunoscut un adevăr incomod pentru aliații Kievului. Și a trebuit ca SUA să intervină pentru că europenii sunt, de asemenea, în criză de mijloace pentru a realimenta armata lui Zelenski. Statele Unite nu sunt semnatare ale Convenției din 2008 privind bombele cu dispersie și nici Ucraina – și nici Rusia, de altfel. Într-adevăr, mișcarea lui Biden face va ca războiul să ia o nouă turnură.
Pe de altă parte, Zelenski i-a adus acasă pe cei cinci comandanți ai batalionului Azov care au condus săptămâni întregi rezistența în timpul asediului trupelor ruse a uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol. Ei fuseseră nevoiți să trăiască în Turcia, conform termenilor unui schimb de prizonieri cu Rusia, convenit anul trecut.
„Ne întoarcem acasă din Turcia și ne aducem eroii acasă”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare. La știrea eliberării, Moscova a reacționat cu furie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu a fost informată și că Turcia a promis că îi va păstra pe foștii prizonieri pe teritoriul său.
„Nimeni nu ne-a informat. Conform termenilor acordului, aceste persoane trebuiau să rămână pe teritoriul Turciei până la sfârșitul conflictului. Condițiile de întoarcere au fost încălcate atât de partea turcă, cât și de cea de la Kiev”, a precizat Peskov.
Și a susținut că NATO a făcut presiuni asupra Turciei pentru a încălca acordul, pentru a demonstra solidaritate cu alianța înaintea summitului alianței de la Vilnius. În 2022, Curtea Supremă a Rusiei a recunoscut regimentul ucrainean Azov ca fiind o „organizație teroristă.”
Mai interesant este jocul președintelui Recep Tayyp Erdogan. Unii analiști consideră că liderul turc ar fi bătut palma cu Kievul: Zelenski i-ar fi dat mână liberă asupra monopului cerealelor ucrainene în schimbul deblocării situației comandanților Azov.
Ministerul rus de Externe a transmis marţi că navele ce transportă grâne ucrainene trebuie să părăsească Marea Neagră până la 17 iulie, data când expiră acordul care a permis Ucrainei să-și reia exporturile prin porturile sale.