Războiul hibrid al Rusiei pune Europa la încercare

Rusia poartă un război hibrid împotriva Europei, care implică o serie de operațiuni de sabotaj.

În iulie 2024, colete DHL au explodat în centre logistice din Marea Britanie, Polonia și Germania. Serviciile de securitate au urmărit în cele din urmă complotul până la un grup de sabotori dirijați de Rusia, care dețineau încă 6 kg de material exploziv. Suficient pentru a le oferi capacitatea de a realiza ceea ce oficialii au declarat pentru Financial Times că este următoarea etapă a planului: să atace zborurile către SUA și să provoace mai multe perturbări industriei aeriene decât orice alt act terorist de la atacurile de la World Trade Center.

Șefii serviciilor de informații și forțele de poliție au dejucat comploturi care vizau deraierea trenurilor aglomerate, incendierea centrelor comerciale, golirea unui baraj și otrăvirea rezervelor de apă.

Război fierbinte până în 2029?

Țintele vizate de Rusia și obiectivele sale aparente reflectă mai mult decât o simplă reacție la dinamica conflictului cu Ucraina.

Potrivit FT, directorul unei importante agenții europene de informații spune că ofițerii săi observă acum agenți ruși care inspectează podurile rutiere, probabil cu intenția de a le mina. Și căile ferate de pe întreg continentul sunt cartografiate în mod agresiv pentru a se identifica punctele slabe.

Un alt oficial afirmă că evaluările recente și mai detaliate ale acțiunilor de sabotaj rusești în Europa sunt din ce în ce mai mult luate în considerare în lumina unei Evaluări Comune a Amenințărilor NATO 2023 – un raport clasificat distribuit structurilor de apărare – care arată că Rusia își pregătește armata și economia pentru un posibil război fierbinte cu Europa până în 2029.

Intermediarii, noii soldați ai terorii rusești

Președintele comitetului militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a declarat pentru FT că alianța analizează răspunsuri mult mai puternice la violența secretă a Rusiei, inclusiv atacuri preventive ca factor de descurajare. Este un test al curajului Europei, subliniază Keir Giles, consultant senior la Chatham House.

Luna trecută a venit un semnal de alarmă. O bombă plasată pe linia ferată Varșovia-Lublin din Polonia a fost, în cuvintele premierului Donald Tusk, „un act de sabotaj fără precedent”. Dezastrul a fost evitat în ultimul moment, însă incidentul se dovedește un exemplu clasic al modului în care funcționează campania Rusiei și al provocărilor pe care le prezintă pentru decidenții politici.

Agenții pe care îi folosește Rusia sunt de obicei tineri, adesea recrutați online, motivați exclusiv de bani și complet disponibili. Nu sunt spioni. Nici nu au avut, de obicei, vreo legătură cu Rusia.

Autoritățile poloneze consideră că agenții erau coordonați de un intermediar rus, pe nume Mikhail Viktorovici Mirgorodski, care la rândul său lucra pentru FSB. Mirgorodski era folosit pentru a finanța operațiunile, plătind persoanele recrutate prin Telegram în criptomonede.

Această configurație este tipică pentru ceea ce analiștii au numit „economia la cerere” în tehnica de spionaj a Rusiei. Pare un produs al necesității, deoarece în ultimul deceniu au fost expulzați mulți agenți ruși care se prezentau sub acoperire diplomatică.

Serviciul de informații militare rusești, GRU – responsabil în principal de coordonarea sabotajelor pe teritoriul străin  – a fost afectat în mod deosebit. Prin urmare, intermediarii au devenit noii soldați ai terorii rusești.