AcasăPoliticaRăzboiul din Ucraina, lecții și pentru politicienii români!

Războiul din Ucraina, lecții și pentru politicienii români!

A spune că începutul de secol 21 este o epocă turbulentă reprezintă o subevaluare a realității. În ultimele două decenii, am văzut reactivarea rivalităților geopolitice pe aproape toate meridianele, iar acest fenomen nu este deloc întâmplător. Izbucnirea în forță a conflictului ruso-ucrainean, venită imediat după pandemia Covid-19, a îngropat definitiv spiritul optimist și l-a înlocuit cu un zeitgeist întunecat și amenințător.

Războiul din Ucraina deja oferă lecții instructive despre dezvoltarea tendințelor și a realității prezentului, iar înțelegerea lor este crucială pentru a prevedea surprizele viitorului. Și pentru a ne pregăti în consecință, lucru pe care politicienii responsabili, deci nu cei români, îl fac deja.

Lecția 1: Războiul este parte din viața de zi cu zi

Probabilitatea redusă a unui război direct între marile puteri (America, Rusia și China), de teama escaladării într-un Armaghedon nuclear, nu înseamnă că omenirea trăiește în pace. Locul unei conflagrații a fost luat de erupția mai multor conflicte armate regionale – vezi Războiul Iran-Irak, Războiul din Golf, invazia anglo-americană din Irak (2003), Războiul din Iugoslavia, conflictul ruso-georgian (2008). Toate demonstrează că forța brută rămâne un atu la care statele pot recurge după bunul plac pentru a-și urmări interesele.

Războiul din Ucraina demonstrează un lucru: marile puteri cred că proiecția puterii reprezintă o opțiune valabilă ori de câte ori consideră că securitatea lor este în joc! Luând exemplu Rusia, observăm o gândire strategică bazată pe principiul machiavelic că este mai bine să fii temut decât iubit, dacă nu poți fi amândouă!

Lecția 2: Războiul, un fenomen caleidoscopic

Conflictul ruso-ucrainean îmbină elemente tradiționale și inovatoare. De exemplu, strategia defensivă folosită de ucraineni se bazează, în mod ironic, pe planurile sovieticilor elaborate în timpul Războiului Rece pentru a face față perspectivei unei invazii NATO. Ideea presupune folosirea orașelor ca cetăți fortificate în scopul epuizării resurselor, a capacităților, dinamismului și forței inamicului.

Dar în Ucraina mai sunt implicate și componente moderne. Rusia folosește atacuri aeriene, drone și rachete hipersonice, ucrainenii răspund cu arme primite din Occident, Javelin și Stinger.

Pe de altă parte, în Ucraina nu se luptă doar cu gloanțe și rachete, avem și un război economic și financiar. La sancțiunile Americii, Rusia a răspuns cu sistarea gazului către Europa dacă plățile nu sunt denominate în ruble. Iar tabloul are și alte elemente, nu doar militari – vedem legiuni de finanțatori, bancheri, directori de afaceri, hackeri, propagandiști etc.

Lecția 3: Geografia, pivot-cheie în politica externă

Axioma care stă la temelia geopoliticii – locul contează! Ucraina reprezintă un coridor geografic și logistic care leagă Europa de nucleul eurasiatic, o zonă considerată de mulți ca fiind esențială pentru a obține dominația globală.

Ucraina poate fi și un stat tampon defensiv, și un vârf de lance pentru proiecția puterii militare, și un pod pentru schimburile economice și comerciale.

Lecția 4: Fragilul echilibru global al puterii

Deocamdată, nimeni nu poate prezice dacă viitoarea configurație a lumii va favoriza blocul occidental sau axa eurasiatică.

Ca stat revizionist, Rusia este angajată într-un joc de noroc periculos vrând să rescrie arhitectura securității globale. Triumful Moscovei poate da naștere unei lumi multipolare. La rândul său, Occidentul și-a unit forțele pentru a-l bloca pe Vladimir Putin, dar coeziunea Vestului e fragilă, unele state deja sunt reticente în a antagoniza Moscova.

În jungla acerbă a politicii internaționale, când un dezechilibru atinge proporții destabilizatoare, va exista întotdeauna o reacție organică pentru a-l corecta. Cu alte cuvinte, forțele opuse și frica reciprocă pot genera conflicte violente, dar, dacă sunt valorificate în mod corespunzător prin diplomație, pentru a evita consecințele cele mai neplăcute, ele pot funcționa ca ancore ale predictibilității. Într-o lume imperfectă, prevalența unei ordini realiste nu înseamnă că animozitățile scad, ci doar că urmările lor nu devin prea urâte.

Lecția 5: Naționalismul, cea mai puternică forță politică

Puterea naționalismului nu a scăzut, dimpotrivă! Demonizat de globaliștii neoliberali, naționalismul ne arată, totuși, că întotdeauna vor exista oameni gata să moară și să ucidă pentru țara lor. Ucrainenii nu luptă pentru conceptul de democrație, asta e clar, iar ostracizarea Rusiei nu a demoralizat poporul. Din contră, mai degrabă a încurajat revanșismul și resentimentele populare! La urma urmei, când o întreagă națiune este atacată, regruparea în jurul steagului este o reacție naturală.

Concluzii

Războiul este un joc de noroc pentru că pune în mișcare un lanț de evenimente care duc la consecințe neintenționate. Cu alte cuvinte, deciziile luate de conducători pot avea rezultate neprevăzute, ba uneori se întorc împotriva propriului popor. Ucraina este cel mai bun exemplu.

Iar Europa simte acut rezultatele externalizării securității și apărării sale, printr-o încredere oarbă în umbrela nucleară americană. Deși Alianța Nord-Atlantică pare robustă, nu se știe încă dacă SUA ar fi dispuse să lupte împotriva Rusiei în cazul în care o țară NATO (Polonia sau statele baltice) este atacată. Sunt americanii pregătiți să accepte riscul unei confruntări apocaliptice cu cea mai mare putere nucleară a planetei de dragul Varșoviei? Răspunsul dă frisoane dinainte de a fi rostit.

author avatar
Nicholas Cezar
2.341 afisari

16 COMENTARII

    • stii cine pazea buncarul sau buncarele unde erau rachetele nucleare? rusii! nici dracu in afara de ei nu intra in incinta! la fel fac si americanii. in turcia sunt 50 de focoase nucleare in buricul turciei. nu intra nici pasarea maiastra decat daca e americana. focosul nuclear se poate deteriorea repede asa ca nu pot prelua prin forta silozurile daca nu au acceptul lui ivan sau al lui sam. ce auzi ca pot sa preia cu forta e poveste. s-a intamplat odata cand pachistanul a furat de la indieni cateva rachete in stare de functionare. atat. de atunci s-a terminat cu joaca

  1. Cea mai mare greșeală a ” Ucrainei” este că a fost înființată, de cine o fi fost infiintata, greșeală înființării nu este a Ucrainei ci a Rusiei !

  2. Indiferent ce lectii primesc politicienii romani, eu sunt de parere ca decizia nu este a lor, vine impusa, restul este gargara.

  3. Lecția 3: Geografia,
    -in numai catziva ani (!)
    izrael a sarit de la 5,92 la 9 milioane de cetatzeni
    (mondiali).
    („dubla cetatenie”,
    izrael first).

  4. @maxton(19.22). Lasa bbaaa..bautura, la varsta ta de pensionar senil nici tu nu sti ce tampenii ca tine scri.

  5. Dar tu ce tampeni ,, scri ”,prostane?Ai luat bacul?Bai prostovane ,pune mana pe carte ba putoare,ba jivina proasta Esti Catzu cumva?

  6. Dar tu ce tampeni ,, scri ”,prostane?Ai luat bacul?Bai prostovane ,pune mana pe carte ba putoare,ba jivina proasta Esti Catzu cumva?penelepra drogata!

  7. Eu cred ca lectia pe care o putem toti invata este ca nu trebuie sa ai genul de comportament mafiot care in final duce inevitabil la razboi.Dupa parerea mea suntem intr-un conflict economic care este intre 2superputeri militare,adica Anglia si Rusia iar ce vedem acum este esecul diplomatiei.In final tot la diplomatie se va ajunge dupa ce se vor satura de lupte absurde.

  8. N-ați învățat nimic nici după plan-demie!
    Nu e nici un război, sînt aplicații, înscenări, teatru de război.

  9. Rusia trebuie sa inteleaga ceva foarte important poate greu de inteles sau de digerat.
    Atunci era superputere iar acum e muci.

  10. Nici in vremea lui Stalin sau Mao nu apareau poze de propaganda mai scirboase decit asta.
    Zelenski cu mina pe AK dupa ce si-a luat „intelepciunea” de pe clapele pianului.

Comments are closed.

Nu rata să citești

Ultimele știri