Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă spre a 9-a lună, nu pare să existe un sfârșit clar al său la o primă vedere aruncată. Zeci de mii de soldați au sfârșit morți sau mutilați, orașe întregi au cunoscut urgia bombardamentelor masive, milioane de oameni au ajuns refugiați. După ce Rusia a ocupat regiuni întregi din sudul și esti Ucrainei, un expert militar de la Washington declară, sub protecția anonimatului, că Vladimir Putin este acum „prea adânc implicat în acest conflict”, fiind puțin probabil să se retragă fără câteva succese clare.
Chiar dacă contraofensiva Kievului are în spate sprijinul fățiș al Occidentului (armele SUA și mercenari din țările NATO), Rusia încă menține capacități militare teribile în Donbas, la care poate apela în orice moment.
Să nu uităm că nu mai departe de acum două săptămâni a lăsat Ucraina fără sistem energetic după ce a distrus, cu câteva rachete, punctele-cheie care alimentau capitala Kiev și marile orașe din estul țării.
În timp ce acest conflict teribil apărut parcă de nicăieri pe pământuri europene pare să fi intrat într-o fază de uzură, la Washington se analizează 6 scenarii posibile cu privire la derularea în continuare a ostilităților.
Încetarea focului
Dacă luptele ajung într-un impas, ar putea exista o negociere de încetare a focului, chiar și temporară, între Rusia și Ucraina, potrivit lui Seth Jones, directorul Centrului pentru Studii Strategice și internaționale. „Probabil că acesta nu ar fi sfârșitul războiului, dar am avea, totuși, o stare de conflict în scădere, cel puțin temporară, și care s-ar apropia de un conflict înghețat, care se poate încălzi sau răci în funcție de gama de factori din jur”, explică analistul.
Seth Jones dă ca exemplu cele două războaie cecene, derulate în anii ‘90. Rusia a negociat o încetare a focului în 1994, care a pus capăt Primului Război, dar apoi s-a întors pe front, peste trei ani, și-a intensificat atacul, potolind definitiv ambițiile cecenilor.
În acest scenariu, Federația Rusă ar spera că America și restul statelor occidentale își vor pierde interesul pentru sprijinirea Ucrainei. Iar într-un final, „asta va schimba echilibrul de putere în favoarea Rusie, permițându-i să recucerească Ucraina, așa cum și-a dorit, în mod ideal, în februarie”, crede Jones.
Un acord de pace
Un acord de pace este posibil, dar puțin probabil, dat fiind obiectivele diferite ale Rusiei și Ucrainei și a ceea ce ambele consideră teritoriul lor de drept. „Cred că Vladimir Putin este prea adânc implicat în acest moment. El a angajat mult prea mult capital politic și militar pentru a se extrage din război fără succese foarte clare”, arată Seth Jones.
Dar ce înseamnă succes pentru Rusia? Probabil că Putin s-ar „mulțumi” cu preluarea regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojia și Herson, chiar dacă nu în totalitate. Întrebarea mai complicată este la ce ar fi dispusă Ucraina să renunțe în orice acord de pace analizat. Pentru Zelenski, acest scenariu, indiferent de cine-l scrie, de renunțare la un teritoriu, reprezintă „sinucidere politică”.
Victoria Rusiei
La 24 februarie, când au atacat Ucraina, rușii aveau drept scop să preia complet țara și asta în cel mai scurt timp. Între timp, Ucraina a obținut deja o victorie semnificativă reușind să împiedice Rusia în a-și atinge acest obiectiv. „Probabil că, cel puțin până în februarie 2022, a treia cea mai puternică armată militară din lume, în spatele SUA și China, avea Rusia. Ucrainenii au împiedicat deja o operațiune blitzkrieg de preluare a capitalei Kiev și de schimbare a puterii prezidențiale”.
Azi, pare puțin probabil ca Rusia să fie capabilă să întoarcă războiul în întregime și să-și atingă obiectivele inițiale. Dar, ar putea accepta o victorie sub forma unui acord de pace în care ocupă mai mult teritoriu decât avea înainte de începerea invaziei.
Retragere rusă, victorie ucraineană
Cât timp Vladimir Putin se află la cârma țării, este exclus ca forțele militare ruse să se retragă în întregime din Ucraina, spun specialiștii de la Washington. Mark Cancian, colonel de marină (r), o spune pe șleau: „În Rusia, lucruri rele li se întâmplă conducătorilor care pierd războaie!”.
Deși șansele ca Putin să fie răsturnat printr-o lovitură de stat par azi mai mari ca niciodată, experții din „intelligence” cred liderul rus și-a construit un regim „rezistent la trădări”, cultivând neîncrederea în rândul agențiilor de informații de la Moscova. Dovada că așa stau lucrurile: deși în Rusia sunt nemulțumiri în creștere față de pierderile de război din Ucraina, a mobilizării parțiale a rezerviștilor și a unei economii afectate de sancțiuni, Putin rămâne de neatins, generalii din Armata Roșie nu îndrăznesc să i se opună, darmite să-l saboteze! Astfel, zvonurile privind o schimbare de regim la Kremlin s-au învârtit mai degrabă spre presupusele probleme de sănătate avute de Vladimir Putin, deși nici acestea nu s-au confirmat.
Război pe termen lung
Este știut în istorie că nu toate războaiele se încheie cu o victorie clară pentru o parte sau alta. Astfel, o altă posibilitate luată în calcul de americani este ca luptele să continue fără nicio încetare a focului sau soluționare de moment. Scenariul din prezent ar putea continua chiar și ani de zile și ar implica forțe speciale care luptă înainte și înapoi pe liniile de contact, acțiuni de gherilă din Ucraina în teritoriile controlate de Rusia și, în oglindă, bombardarea cu rachete cu rază lungă de acțiune a teritoriului ucrainean din Rusia.
În faza sa actuală, conflictul pare să fi devenit un război de uzură. Adică, în loc să ocupe mai mult teritoriu din Ucraina, Rusia pare să aibe obiectiv slăbirea resurselor, a economiei și armatei adversarului său, nicidecum distrugerea sa definitivă, cum s-ar presupune că se urmărește într-un război adevărat.
Războiul nuclear și intervenția NATO
În septembrie, Vladimir Putin a exprimat cât se poate de clar că are în vedere toate opțiunile de lovituri militare pentru a apăra teritoriul rus, făcând aluzie la Crimeea și mai ales la forța nucleară a Federației Ruse. Dar țările occidentale și analiștii de politică externă sunt împărțiți cu privire la cât de serios să ia amenințările „Țarului”.
Mulți consideră că există riscuri prea mari care implică utilizarea armelor nucleare, mai ales dacă Putin le detonează în teritorii despre care susține că sunt rusești. Ar risca el să contamineze regiuni populate de etnici ruși?! Greu de crezut, spun experții militari din Occident.
Mulți foști militari de carieră, de genul băgăcioșilor în seamă pripășiți pe la Antena 3, consideră că un atac nuclear rusesc va declanșa în mod sigur un „răspuns fizic” din partea NATO. Dar la Pentagon se știe bine de tot că, dacă NATO declară război Rusiei, asta înseamnă Al Treilea Război Mondial, ceea ce implică în conflict și alte țări, precum China și India, iar acesta e un scenariu pe care Alianța Nord-Altantică dorește cu orice preț să-l evite.
Și, tocmai ca să nu se ajungă acolo, SUA vor recurge pe mai departe la impunerea de sancțiuni Rusiei și sprijinirea Ucraina cu arme „light”.