Războiul din Gaza are efecte directe asupra economiei Israelului, remarcă analiștii financiari din Occident. Hamas a reușit nu numai să distrugă percepția privind forța securității interne a Tel Avivului și sistemul de protecție ce părea impenetrabil, ci și să ridice bariere semnificative de risc pentru investitorii străini.
Financial Times publică o investigație extraordinară care urmărește impactul economic devastator al războiului Israelul – Hamas. Iar acest impact reverberează asupra finanțelor personale, a pieței locurilor de muncă, lovind puternic inclusiv în întreprinderi și Guvernul israelian însuși.
Firmele trag obloanele
Publicația citată notează că războiul din Gaza a perturbat puternic activitatea a mii de companii, multe dintre ele fiind în pragul colapsului, cu sectoare întregi cufundate într-o criză fără precedent. Datele Biroului Central de Statistică din Israel dezvăluie o realitate sumbră – una din trei companii fie s-a închis, fie operează la o capacitate de 20%, de când „Furtuna Al-Aqsa” a început, la 7 octombrie. Mai mult de jumătate dintre companiile israeliene se confruntă cu pierderi de venituri care depășesc 50%.
Regiunile sudice, cele mai apropiate de Fâșia Gaza, suportă greutatea războiului, două treimi dintre firme fiind închise sau funcționând „la minimum”.
În plus, Ministerul Muncii din Israel raportează că 764.000 de cetățeni, adică undeva la o cincime din forța de muncă a țării, sunt șomeri, nu au un loc de muncă. Se întâmplă asta din cauza evacuărilor, a închiderii instituțiilor publice sau urmare a chemărilor la arme a rezerviștilor.
Și agenția Bloomberg dă cifrele impactului economic al conflictului militar declanșat de Benjamin Netanyahu. Până acum, incursiunea din Gaza a costat economia Israelului aproape 8 miliarde de dolari. Zilnic se pierd 260 de milioane de dolari!
Chiar și așa, în ciuda unei situații evident cumplite, prim-ministrul Netanyahu, care se bazează puternic pe sprijinul facțiunilor politice de dreapta, ultranaționaliste, insistă că trebuie alocate „sume vaste” proiectelor ideologice și coloniștilor stabiliți în teritoriile ocupate. În context, premierul a alocat suma de 14 miliarde de sicli (3,5 miliarde de euro) pentru cele cinci partide politice care alcătuiesc Guvernul său, o mare parte din bani fiind destinată școlilor religioase și dezvoltării așezărilor evreiești din Cisiordania ocupată.
Dar, ca o ironie amară a războiului din Fâșia Gaza, după cum notează presa occidentală, mai multe proiecte imobiliare privind construcția unor așezări israeliene în regiune s-au oprit temporar. Motivul? N-au mai găsit muncitori palestinieni pentru continuarea lucrărilor!
Într-o situație cu adevărat disperată este Atlas Hotels, un lanț care operează 16 astfel de facilități în Israel și acum are camerele goale. Disperarea i-a determinat pe șefi să implore pentru clienți, căutând atât ajutor politic și economic, cât și sprijin financiar în rândul propriului personal, arată FT.
Turismul, altfel o potențială linie de salvare a economiei, s-a prăbușit. Cifrele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că doar 2% din PIB-ul Israelului mai provine din turism, iar forța de muncă din domeniu nu reprezintă decât 5% din piață.
În total, la nivelul lunii octombrie, prăbușirea economică a Israelului a fost de 76% față de aceeași perioadă a anului trecut, remarcă analiștii.