AcasăPoliticaRăzboiul din Gaza „bombardează” securitatea energetică a Europei

Războiul din Gaza „bombardează” securitatea energetică a Europei

Extinderea conflictului Israel – Palestina la nivel regional, în tot Orientul Mijlociu, amenință principala sursă de petrol și gaze a Europei. După scoaterea din joc a Federației Ruse (UE a primit ordin de la Unchiul Sam să nu se mai aprovizioneze cu materie primă furnizată de Moscova, altfel…), Golful Persic a devenit sursa bunăstării energetice a întregului nostru continent. Dar, cu amenințarea izbucnirii unei conflagrații care să cuprindă întreaga lume arabă tot mai puternică, situația e-n aer, la fel și prețurile.

Strâmtoarea Ormuz este calea navigabilă tranzitată de trei sferturi din țițeiul vândut în lume. Controlată de Iran, această strâmtoare din Golful Persic a devenit, în ultima vreme, cel mai fierbinte punct de pe glob.

Totul a început cu…

În 2022, după declanșarea atacului asupra Ucrainei, Casa Albă, pardon, Occidentul întreg a impus un embargo Rusiei, care deține 6% din rezervele mondiale de petrol (al doilea producător global, după Arabia Saudită) și 24% din rezervele de gaze. Despre ce embargou vorbim – pe scurt, Unchiul Sam a dat ordin pe unitate: niciun aliat (regulă extinsă, ulterior) nu are voie să cumpere țiței și gaze din Rusia.

Pusă în fața unei asemenea decizii „strategice”, Uniunea Europeană a trebuit să caute în grabă surse alternative de energie, adică să bată la ușa țărilor din Asia de Vest și Africa de Nord. Cele două regiuni dețin, în mod colectiv, 57% din rezervele mondiale de petrol și 41% din rezervele mondiale de gaze.

Trecem peste faptul că absența gazelor naturale rusești ieftine a însemnat dublarea, chiar triplarea facturilor la energie (SUA vând Europei gaz lichefiat la un preț de patru ori mai mare!), asta din cauza costului logistic (transport) ridicat, dar în prezent chiar și aceste surse secundare de energie sunt periclitate de evenimentele în derulare.

Dacă masacrul din Palestina mai continuă mult timp, alte națiuni din regiune ar putea intra în conflict, de aici și până la scăparea lucrurilor de sub control nemaifiind decât un pas.

Pentru a înțelege cât mai bine datele problemei, să spunem că, potrivit datelor publicate în 2022 de Agenția Internațională pentru Energie, Orientul Mijlociu a reprezentat aproximativ 50% din exporturile globale de petrol și 15% din exporturile de gaze naturale. Iată de ce UE, când a renunțat la importurile din Rusia, a considerat lumea arabă ca fiind potențial salvatoare în satisfacerea nevoilor energetice ale „Bătrânului continent”. Iar cifrele de anul trecut confirmă – Arabia Saudită, Libia, Irak și Algeria au fost principalele țări exportatoare de petrol către Uniunea Europeană.

Vulnerabilitatea Europei la un război în Orientul Mijlociu

Din punct de vedere istoric, orice tensiune sau conflict armat semnificativ în Orientul Mijlociu are un impact major asupra pieței energiei prin reducerea aprovizionării cu petrol (mai puțină extracție, mai mare cerere și explozia prețurilor).

De exemplu, în 2019, când rebelii Houthi au lovit instalațiile Aramco din Arabia Saudită, exporturile saudite de petrol au scăzut cu aproape 5,7 milioane de barili pe zi. La fel, când s-a lansat ofensiva Israelului în urma loviturilor Hamas din 7 octombrie, prețul gazelor naturale în Europa a crescut cu 35%.

Cu alte cuvinte, vedem că războaiele (din Ucraina și Palestina) aduc efecte negative asupra sectorului energetic european.

author avatar
Nicholas Cezar Redactor