Vine războiul spre Occident? Avertismentul lansat de amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, indică această posibilitate.
„Orice se poate întâmpla în orice moment”, a declarat Bauer, sugerând că NATO ar trebui să se pregătească pentru un conflict cu Rusia în următorii 20 de ani.
Nu mai puțin alarmant – de fapt, chiar mai mult – este limbajul de la Moscova. Într-un discurs ținut la ONU la sfârșitul lunii ianuarie, ministrul de externe Serghei Lavrov a îndemnat Occidentul să asculte argumentele Kremlinului „cât încă mai este timp”. Propagandistul TV Vladimir Soloviov vorbește în mod regulat despre bombardarea Europei.
Pe lângă această retorică tot mai belicoasă, cheltuielile militare ale Rusiei vor ajunge la o treime din bugetul țării în 2024. De asemenea, potrivit The Spectator, a crescut recrutarea și, în școli, au fost organizate cursuri de pregătire pentru război. Ce anume plănuiește Putin? Un atac dincolo de granițele Ucrainei?
Imaginea dominantă a unui război major în mintea multor oameni se bazează pe cel de-al Doilea Război Mondial, cu coloane nesfârșite de vehicule blindate și cucerirea unor teritorii noi și vaste. Dar Rusia nu are nici trupele, nici muniția necesară pentru a susține un nou război de această amploare fără a pune capăt celui actual.
Prin urmare, orice atac asupra Europei în următorii ani va fi de natură neconvențională și hibridă, genul de război pentru care Occidentul este aproape sigur nepregătit. Mai degrabă decât să cucerească teritorii, rușii se vor concentra pe exploatarea slăbiciunilor Europei, încercând în același timp să inverseze expansiunea NATO și să aducă Ucraina în „sfera de influență” a Rusiei. Putin a declarat în mod deschis ultimele două obiective în 2021.
Poate însemna și cultivarea unor potențiali sabotori ai așa-numitei „coloane a cincea” în străinătate. Pentru statele baltice, în special, potențialul călcâi al lui Ahile este reprezentat de minoritățile rusești. Presupusele „încălcări” ale drepturilor acestora ar putea servi ca pretext pentru Kremlin de a interveni sub vechiul clișeu că „Rusia are grijă de ai săi”.
Apoi, armata rusă ar intra în scopuri „umanitare” și pentru a „asigura securitatea” în timpul oricăror referendumuri privind anexările. Având în vedere că în prezent există doar 3.000 de soldați NATO desfășurați în țările baltice, perspectivele sunt sumbre. Sarcina lor ar fi doar de a-i reține pe invadatori până la sosirea grosului principal al armatei alianței. În cazul în care atacul se va dovedi suficient de rapid, s-ar putea să nu mai fie timp pentru a răspunde.
Documentele divulgate de Ministerul german al Apărării au în vedere, în mod credibil, o confruntare între NATO și Rusia în Coridorul Suwalki, o fâșie de pământ de-a lungul graniței dintre Polonia și Lituania. Cucerirea acestui coridor ar însemna izolarea Lituaniei, Letoniei și Estoniei de Europa continentală și de posibilele lor întăriri. Mișcarea ar conecta simultan enclava Kaliningrad cu Belarus, un satelit rusesc.
Deși o astfel de acțiune ar constitui un atac asupra NATO, articolul 5 al alianței nu prevede în mod explicit represalii militare, ci doar „asistență colectivă”, după cum este „considerat necesar”. Și ar putea amplifica vocile care insistă să accepte termenii lui Putin „cât încă mai este timp”.
Dar care sunt planurile lui Putin pentru țări precum Marea Britanie și Germania? Neavând granițe comune cu Rusia, este posibil ca acestea să fie victimele unei abordări mai ascunse din partea Rusiei. Ar putea implica sabotaje și diversiuni, efectuate de echipe ale GRU – agenția rusă de informații externe.
Orice apărare eficientă împotriva unui astfel de război hibrid va trebui să fie multistratificată. În afară de creșterea capacității militare deja în curs de desfășurare în Europa, ar trebui să se facă scenarii de război și să se construiască linii de apărare în profunzime (tranșee și câmpuri de mine) de-a lungul secțiunilor critice ale frontierelor NATO. În ceea ce privește țările baltice, prezența trupelor alianței în această zonă ar trebui să crească masiv.
Între timp, guvernele occidentale ar trebui să se aștepte la neprevăzut și să gândească inimaginabilul. După cum a declarat recent generalul american în retragere Kevin Ryan: „Pregătirea ar putea fi suficientă pentru a evita un război mai amplu. Dacă nu ne pregătim, ne putem aștepta la unul”.