În urmă cu două săptămâni, mii de reprezentanți ai întreprinderilor și guvernelor din întreaga lume s-au adunat la Londra pentru a „sprijini redresarea Ucrainei”. O elită corporativă în goană după afaceri profitabile într-o țară scoasă la vânzare.
Anul trecut, guvernul de la Kiev a externalizat practic întregul proces de „reconstrucție” postbelică către BlackRock, cea mai mare firmă de gestionare a activelor din lume. În februarie, a fost adusă la bord și influenta bancă J.P. Morgan.
Cele două instituții financiare vor administra Fondul de dezvoltare a Ucrainei, care are ca scop atragerea de investiții private în proiecte în valoare potențială de sute de miliarde de dolari în sectoare precum tehnologia, resursele naturale, agricultura și sănătatea. BlackRock și J.P. Morgan își donează serviciile, dar, după cum notează Financial Times, „activitatea le va oferi o privire timpurie asupra unor investiții în țară”.
Oportunitățile sunt enorme, în special în sectorul agricol: Ucraina găzduiește un sfert din cernoziomul din lume, un sol extraordinar de fertil, iar înainte de război era principalul producător mondial de făină, ulei și semințe de floarea-soarelui și unul dintre cei mai mari exportatori de porumb și grâu.
Farul capitalismului
Din anumite puncte de vedere, războiul este în mod clar bun pentru afaceri: într-adevăr, cu cât distrugerile sunt mai mari, cu atât mai mari sunt profiturile din reconstrucție. La Davos, anul acesta, Larry Fink, directorul general al BlackRock, a declarat că speră ca inițiativa să transforme Ucraina într-un „far al capitalismului”. David Solomon, CEO al Goldman Sachs, a vorbit, de asemenea, cu bucurie despre viitorul postbelic al țării. „Nu există nicio îndoială”, a spus el, „că, pe măsură ce reconstruiți, vor exista stimulente economice bune pentru o rentabilitate reală și investiții reale”.
Văzând câștiguri în mijlocul tragediei, 500 de întreprinderi globale din 42 de țări au semnat deja Pactul de afaceri cu Ucraina „pentru a contribui la realizarea potențialului său uriaș” – sau pentru a-și asigura o parte din plăcinta ucraineană. „Cei mai mulți stau deocamdată pe margine, având în vedere amenințarea la adresa securității”, a relatat FT. „Dar există deja companii care sunt pe punctul de a se muta – în special în industriile cu potențial scăzut de construcții și materiale, procesare agricolă și logistică.”
Agenda occidentală
De-a lungul anilor, printr-o serie de evenimente similare, guvernele occidentale și liderii corporativi nu și-au ascuns entuziasmul de a folosi regimul post-Maidan – și acum războiul – pentru a modifica radical economia și politica Ucrainei.
Agenda: să deschidă țara și să o facă sigură pentru capitalul occidental prin transformarea ei într-o zonă economică specială. Această terapie de șoc neoliberală ar trebui să includă consolidarea economiei de piață, descentralizarea, privatizarea, reforma întreprinderilor de stat, reforma funciară, reforma administrației, integrarea euro-atlantică etc. Pe scurt, Consensul de la Washington pe steroizi.
Multinaționalele occidentale au pus de mult timp ochii pe bogăția agricolă vastă a Ucrainei, dar un moratoriu din 2001 privind vânzarea de terenuri către străini a reprezentat întotdeauna un obstacol în calea privatizării fără limite.
Pe măsură ce guvernele de după Maidan au apelat din nou la FMI pentru finanțare, ajutorul a fost condiționat de o serie de reforme funciare care ar fi permis în cele din urmă corporațiilor străine să achiziționeze vaste suprafețe agricole ucrainene. În 2020, Volodimir Zelenski a cedat în fața cererilor FMI și a abrogat în cele din urmă moratoriul.
Companiile agribusiness din SUA și Europa de Vest au cumpărat deja milioane de hectare de terenuri din Ucraina, 10 companii private controlând, se pare, cea mai mare parte din acestea.
În timp ce guvernul ucrainean a simplificat și a accelerat privatizarea întreprinderilor de stat, Zelenski pare să se fi străduit să exprime în mod similar „deschiderea” țării față de capitalul occidental.
În septembrie anul trecut, el a deschis practic Bursa de Valori din New York, sunând simbolic clopoțelul prin intermediul unui flux video. A folosit această ocazie pentru a prezenta „Advantage Ukraine”, noua inițiativă de investiții, și a declarat că țara sa este „deschisă pentru afaceri” – adică pentru ca firmele și corporațiile să vină să îi exploateze resursele și forța de muncă ieftină.