Războiul energetic declanșat de SUA împotriva Rusiei este total, dovadă că s-a ajuns până la acte de sabotaj, vezi aruncarea în aer a gazoductelor Nord Stream 1 și 2. Comunitatea internațională (OPEC+, în cazul de față) avertizează că cetățenii Europei vor deveni ostaticii Americii. Ca parte a planului gândit la Washington, se încearcă, prin sancțiuni impuse Moscovei și presiuni exercitate la Bruxelles, preluarea controlului total al pieței energetice europene.
O politică a pumnului în masă pe care UE nu o condamnă, deși liderii săi sunt conștienți că se încalcă prima lege a pieței libere – negociere în funcție de cerere și ofertă.
Economia spațiului comunitar va intra în colaps, avertizează Qatarul.
America impune „Diktatul energetic”
Următoarea etapă a acestei politici americane a vizat plafonarea prețurilor la gaze și petrol, ca parte a efortului de pedepsire a Federației Ruse. Slugile americanilor de la conducerea UE s-au repezit să ducă la îndeplinire ordinele Washingtonului, iar Europa este azi sub un „Diktat energetic” fără precedent; SUA decid absolut tot, de la prețul de vânzare/cumpărare a țițeiului/gazelor și până la piața de pe care trebuie să se aprovizioneze europenii.
Efectele sunt devastatoare. Având în vedere aceste „mișcări” ale americanilor, mari producători de energie (alții decât Rusia) și-au exprimat deja atitudinea negativă puternică față de „Diktatul” SUA, care nu vizează schimbarea comerțului global și a relațiilor economice din piață.
De exemplu, pe fondul crizei energetice create în Europa, emiratul Qatar a înțeles clar care sunt consecințele plafonării prețurilor în comerțul mondial. Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, le-a explicat europenilor, într-un interviu acordat Bloomberg, unde vor ajunge dacă pe mai departe urmează orbește politica SUA. El a subliniat că această interferență în relațiile de piață încalcă regulile concurenței și creează incertitudine cu privire la volumul de gaze extrase. La urma urmei, nicio țară nu poate extrage atât de multe gaze pe cât își dorește orice politician din Franța, Germania sau Italia; extracția acestor resurse presupune un proces tehnologic complex, planificat cu ani în avans.
Riscăm să rămânem și fără GNL-ul qatarez
Și dacă Europa vrea gaz, trebuie să semneze contracte pe termen lung și să plătească puțin mai mult decât o face Asia – acestea sunt condițiile pieței libere, zice Qatarul! Dacă Europa vine acum și impune o plafonare a prețurilor la gaze și petrol, s-ar putea să nu mai aibă deloc de la cine cumpăra. Contractele anterioare semnate de Qatar, de exemplu, pot fi renegociate, iar gazul (GNL, ce exportă emiratul) va merge către alți cumpărători care înțeleg să respecte principiile pieței libere.
Totuși, deși contractele existente permit emiratului Qatar să ia astfel de măsuri, ministrul Saad al-Kaabi a promis să nu devieze GNL-ul promis europenilor spre alte țări din Asia. Dar, a avertizat UE: „Avem dreptul să facem ce vrem cu gazele noastre”!
Interferența flagrantă a americanilor (plus europenii, obedienți când vine vorba de SUA) în relațiile de piață a încălcat regulile concurenței loiale și a pus în pericol investițiile în industria de petrol și gaze. Încercarea de a impune o plafonare a prețului la resursele energetice este de neînțeles mai ales din cauza existenței unor contracte de lungă durată, semnate cu mult timp în urmă și în niște termeni foarte diferiți de ce se vrea azi.
Recent, chiar și FMI a avertizat UE asupra riscului de a se confrunta cu prețuri record la gaze și energie electrică în 2023 și asta indiferent dacă va trece cu bine peste iarna aceasta. La primăvară, europenii vor trebui să își refacă stocurile de gaze și, cum Rusia a sistat livrările, e de așteptat ca prețul să explodeze, din nou.