Xi Jinping a folosit cele două zile de discuții de la Moscova pentru a se alinia ferm cu Rusia împotriva SUA. Dar liderul chinez s-a abținut de la a-i oferi lui Vladimir Putin ceva ce acesta căuta: un angajament de a cumpăra mult mai mult gaz.
Vizita lui Xi, prima în Rusia de la invadarea Ucrainei de către trupele lui Putin în urmă cu puțin peste un an, a marcat un câștig politic pentru ambii lideri.
Xi a văzut o oportunitate de a riposta la SUA și de a-și consolida imaginea de om de stat global după ce a ajutat la medierea unui acord între Arabia Saudită și Iran, în timp ce Putin poate arăta că are sprijinul unuia dintre cei mai puternici lideri din lume, chiar dacă americanii încearcă să-l izoleze.
Cu toate acestea, notează Business Standard, lipsa progreselor în ceea ce privește orice acord major în domeniul energiei – sau a unor detalii concrete privind alte domenii de cooperare economică – a arătat o oarecare ezitare din partea Chinei de a părea prea apropiată de Rusia.
Xi dorește să evite confruntarea cu sancțiuni economice mai severe care ar putea afecta economia Chinei, păstrând în același timp Rusia drept partener care ar putea să riposteze împotriva SUA și a aliaților săi – și să ofere acoperire pentru țările care nu doresc să aleagă o tabără.
„Planul lui Xi este de a găsi un echilibru: China vrea ca Rusia să supraviețuiască, dar nu vrea să fie văzută ca sprijinind complet Rusia”, a declarat Dongshu Liu, profesor asistent specializat în politica chineză la City University of Hong Kong.
Asimetria crescândă în relația economică a fost evidentă în declarațiile privind energia. Putin a promis să livreze Chinei 98 de miliarde de metri cubi de gaz pe an până în 2030. Deși această cantitate este de peste șase ori mai mare decât cea pe care a vândut-o Chinei anul trecut prin conducte, este încă mult sub ceea ce Rusia a livrat Europei la apogeul său.
Dar Xi nu i-a dat lui Putin un acord explicit și nici măcar un semn din cap pentru un progres minim în ceea ce privește gazoductul Power of Siberia 2, o legătură crucială , deoarece Moscova încearcă să vândă mai mult gaz în est, în timp ce infrastructura sa de export este în mare parte orientată spre vest.
Putin a declarat după discuții că noua conductă, care ar urma să ajungă în China prin Mongolia, a fost discutată și că „aproape toți” parametrii unui acord au fost conveniți. Însă declarațiile comune au fost mult mai puțin explicite.
În timp ce această conductă ar putea furniza Chinei o alternativă mai ieftină la gazul natural lichefiat, Beijingul rămâne concentrat pe asigurarea diversității aprovizionării – în esență, fără a repeta eroarea europeană de dependență excesivă de Rusia. Și există o mulțime de țări care caută să vândă gaz în acest moment, inclusiv SUA, Qatar, Australia și Turkmenistan, conform lui Batt Odgerel, un analist senior de cercetare la Energy Policy Research Foundation.