Survolarea teritoriului României de către aeronave străine cu echipament militar la bord, din țările care au încheiat tratate și înțelegeri în acest sens, va fi permisă, cel puțin pentru 90 de zile, fără autorizare de la Ministerul Apărării Naționale. Prevederea este cuprinsă într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Transporturilor și, aparent, nu pare să aibă nicio logică.
Ministerul Transporturilor a elaborat un proiect de act normativ care modifică Hotărârea Guvernului 859/2021 pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor cu aeronave în spațiul aerian național. Printre schimbările introduse, care nu au o importanță deosebită, se numără și introducerea unor alineate cel puțin dubioase.
Astfel, în articolul 1 din Anexa 2, care enumeră cazurile în care este obligatorie obținerea autorizației de survol de la Ministerul Apărării Naționale, se adaugă survolul teritoriului României de către aeronave de stat străine echipate cu senzori/sisteme de informaţii, cercetare, supraveghere şi recunoaştere, echipamente/dispozitive de detectare, identificare şi localizare și survolul teritoriului României de către aeronave înarmate aparţinând statelor care au încheiat tratate, înţelegeri sau acorduri în acest sens cu statul român.
Partea și mai ciudată este că aceste modificări, aflate acum în stadiu de proiect, vor intra în vigoare abia după 90 de zile de la publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial. Acest lucru înseamnă, de fapt, o permisiune, cel puțin pentru o perioadă de 90 de zile, a efectuării de zboruri cu aeronave înarmate și cu cele de supraveghere pe teritoriul țării noastre. Și asta pentru că în hotârârea de guvern în vigoare era deja prevăzută obținerea autorizației de survol de la MApN pentru aeronave străine care au la bord trupe și armament. Modificarea legislativă introduce însă aeronavele străine care culeg informații și aeronavele străine cu armament provenite din țările cu care România are acorduri, adică țările NATO și Ucraina.
MApN confirmă
În expunerea de motive a proiectului de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Transporturilor se arată că modificarea articolului 1 din Anexa 2 a HG 859/2021 a fost solicitată chiar de Ministerul Apărării Naționale. Motivul invocat de MApN a fost acela că modificarea legislativă va face posibilă ”elaborarea unor acte normative subsecvente care să răspundă mai bine nevoilor sporite de mobilitate militară și să faciliteze creșterea prezenței militare a statelor aliate și partenere în Regiunea Mării Negre”.
Totodată, ca din întâmplare, Ministerul Transporturilor publică, în același timp, un alt proiect de lege, care ratifică Acordului privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și statele sale membre și Ucraina, semnat la Kiev, din 12 octombrie 2021. Acordul a fost negociat de Comisia Europeană în temeiul mandatului primit din partea Consiliului UE la 12 decembrie 2006 și a fost parafat în 28 noiembrie 2013, însă abia în 28 iunie 2021 a fost emisă Decizia Consiliului Uniunii Europene pentru autorizarea semnării Acordului. În nota de fundamentare a proiectului legislativ se precizează că Acordul va integra piața de transport aerian din Ucraina, în piața unică europeană, creând premisele dezvoltării relațiilor de transport dintre România și Ucraina, cu beneficii economice pentru ambele părți.
Acordul aerian, însoțit de acordul militar
La doar o lună de la Decizia Consiliului UE de a autoriza acordul privind spațiul aerian comun între UE și Ucraina, România a ratificat un alt acord cu Ucraina, de cooperare militară. Astfel, în iulie 2021, Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei se angajau să coopereze în achiziția de armament și de tehnică militară, în furnizarea de armament, tehnică militară și de alte echipamente în scopuri tehnico-militare, în reparația și modernizarea armamentului, precum și în vânzarea de licențe de producție a armamentului și a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producția lor.