Teheran, grav afectat de războiul de 12 zile cu Israelul, încearcă acum să se refacă. Între timp, Iranul a înființat un nou consiliu de apărare, având ca scop sporirea pregătirii militare a țării.
Și din cauza războiului în sine, naționalismul iranian este în creștere. Toate acestea ilustrează o adevărată realitate: forța de una singură nu poate dezmembra ambițiile Republicii Islamice.
Totuși, pentru moment, încetarea focului se menține, relatează UnHerd. Dacă stabilitatea în Orientul Mijlociu este într-adevăr obiectivul, Statele Unite trebuie să profite de moment pentru a media o soluție diplomatică cuprinzătoare cu Iranul. Indiferent dacă Occidentul a observat sau nu, șansele de apropiere devin tot mai favorabile.
Costisitorul sistem american de apărare aeriană THAAD și cel israelian Arrow au doborât împreună doar 201 din cele 574 de rachete balistice ale Iranului, epuizând aproximativ un sfert din stocurile globale ale SUA în douăsprezece zile și costând contribuabilii americani 2 miliarde de dolari.
Reaprovizionarea va dura ani de zile. Este un alt inconvenient al unui conflict care distrage atenția de la cea mai importantă prioritate strategică a SUA: concurența cu China.
Administrațiile americane succesive – de la Obama la Trump via Biden – au încercat să reducă angajamentele militare în Asia de Vest, reflectând o schimbare structurală a priorităților SUA către Asia de Est și China. Această retragere necesită un echilibru regional care nu poate fi realizat decât prin incorporarea Iranului ca punct central al unei noi ordini de securitate în Asia de Vest.
Șansa lui Trump
Președintele Donald Trump are acum șansa unică de a reseta și repara relațiile cu Iranul, după 46 de ani de ostilitate, cu potențialul de a remodela arhitectura de securitate a regiunii pentru deceniile următoare.
Totuși, rămân obstacole considerabile. Cel mai important dintre ele este opoziția fermă a Israelului față de normalizarea relațiilor SUA-Iran. Merită remarcat momentul atacului surpriză al Israelului împotriva Iranului: 13 iunie, cu două zile înainte de o rundă crucială de negocieri între Washington și Teheran.
Dar excluderea Iranului din ordinea regională perpetuează instabilitatea, subminând obiectivele strategice ale Americii. În ciuda scandărilor lor retorice și performative împotriva Israelului și a hegemoniei occidentale, liderii iranieni au semnalat dorința de a abandona pozițiile agresive, inclusiv dizolvarea „axei de rezistență” din Levant și din estul Mediteranei.
În loc să continue un ciclu păgubos de sancțiuni și intimidare, Trump poate construi un nou Orient Mijlociu. Alegerea diplomației în detrimentul conflictului perpetuu ar putea deveni actul definitoriu al președinției sale.