Jurnaliştii din străinătate au fost cu ochii pe alegerile parlamentare 2024 din România şi au scris despre respingerea unei mişcări de „extremă dreapta”, care rămâne totuşi în plină ascensiune, şi incertitudinea politică din ţară.
„Călin Georgescu a ieşit dintr-o relativă obscuritate pentru a deveni favorit”, au notat ziariştii despre candidatul independent la alegerile prezidenţiale 2024.
Sprijin pentru partidele ultranaţionaliste
Presa de afară a observat ascensiunea extremei drepte, totuși.
„Victoria sa neaşteptată a adus sprijin pentru partidele ultranaţionaliste, de extremă dreaptă, unele cu simpatii pro-ruseşti declarate, despre care analiştii politici au spus că ar putea submina sprijinul României pentru Ucraina.
Dacă rezultatele finale confirmă numărătoarea preliminară, o coaliţie pro-occidentală condusă de PSD ar avea probabil suficiente locuri în parlament pentru a forma un guvern, deşi extrema dreaptă ar fi o forţă substanţială în legislativ, anticipează agenţia citată.
Cu toate acestea, ar fi dificil să se formeze o coaliţie largă pe fondul dezacordurilor privind reformele şi măsurile necesare pentru a reduce deficitul bugetar uriaş al ţării, de 8%, în prezent cel mai ridicat din UE.
După o campanie dominată de preocupările alegătorilor cu privire la problemele bugetare şi la costul vieţii, alegerile au opus candidaţii extremei drepte partidelor proeuropene principale care şi-au înfuriat alegătorii prin lupte interne şi acuzaţii de corupţie.
România are cea mai mare pondere din UE a populaţiei expuse riscului de sărăcie, iar zone întinse din ţară au nevoie de investiţii pentru a atrage locuri de muncă„, potrivit Reuters, preluat de stiripesurse.ro.
„Partidul care a crescut cel mai mult este AUR, care se aşteaptă să îşi dubleze cota de la 9% în 2020 la aproape 18%.
Liderul AUR, George Simion, a promis că, dacă va ajunge la putere, va suspenda ajutorul militar pentru Ucraina şi, cu o retorică similară cu cea a premierului ungar, ultranaţionalistul Viktor Orban, a declarat că doreşte „pace” şi un „armistiţiu” în conflictul declanşat de invazia rusă, consemnează EFE, adăugând că politicianul extremist se prezintă ca un apărător al valorilor tradiţionale şi al „românilor adevăraţi”, cu o retorică care îmbină aspecte naţionaliste, iredentiste, religioase şi populiste.
Ascensiunea forţelor ultranaţionaliste reflectă nemulţumirea populară faţă de corupţie, sărăcie şi guvernarea partidelor dominante, PSD şi PNL. România, până acum un bastion al stabilităţii în regiunea Mării Negre şi un aliat-cheie al NATO în ceea ce priveşte ajutorul occidental acordat Ucrainei, se află acum într-o incertitudine politică fără precedent”, încheie agenţia spaniolă EFE.
Rezultate BEC alegeri parlamentare 2024
Cum arată, luni dimineaţă, rezultate parţiale provizorii la alegerile parlamentare 2024, după numărarea a peste 99% dintre secții.
PSD a obținut circa 22,78% dintre voturi, AUR – 18,13%, PNL – 14,43%, USR – 11,97%, SOS – 7,57%, UDMR – 6,51%, POT – 6,24%.
Partidul Social Democrat Unit, SENS și Forța Dreptei nu au atins pragul electoral.
Rezultate raportate de Autoritatea Electorală Permanentă
Senat:
- PSD – 22,78 %
AUR – 18,13 %
PNL – 14,44 %
USR – 11,96 %
SOS – 7,57 %
UDMR – 6,51 %
POT – 6,23 %
Camera Deputaţilor:
- PSD – 22,41 %
AUR – 17,82 %
PNL – 13,51 %
USR – 12,05 %
SOS – 7,16 %
UDMR – 6,46 %
POT – 6,30 %