Conflictul din Orientul Mijlociu îi pune pe participanți și pe susținătorii lor, inclusiv pe cei care nu sunt implicați, într-o situație foarte dificilăRăzboiul din Orientul Mijlociu îi pune pe participanți și pe susținătorii lor, inclusiv pe cei care nu sunt implicați, într-o situație foarte dificilă.
Israelul caută să se răzbune pe teroriștii Hamas, dar poziția sa externă este complicată din cauza politicii interne.
Alegerile repetate, guvernele de coaliție instabile, schimbările frecvente de conducere, lunile de proteste de stradă împotriva deciziei premierului Benjamin Netanyahu de a introduce reforme judiciare pot explica în parte de ce carnagiul Hamas i-a luat prin surprindere pe israelieni.
Numeroase motive – geopolitice, umanitare și influența unor lobby-uri puternice – obligă SUA să sprijine Israelul. În același timp, o conflagrație mai amplă riscă să atragă Wahingtonul într-un alt război nedorit în regiune, posibil cu implicarea Iranului și Siriei.
Nu este clar dacă Joe Biden va descuraja forțele israeliene să lanseze o invazie terestră în Gaza. Dacă o astfel de invazie va avea loc, lumea islamică va considera că a primit undă verde de la președintele american – și va declanșa o reacție violentă împotriva SUA.
În cazul în care Israelul nu merge mai departe, ar expune politic guvernul lui Netanyahu la proteste dure din partea formațiunilor de extremă dreapta din țară.
În pofida turneului diplomatic al secretarului de stat Antony Blinken în Israel, Egipt, Iordania și Arabia Saudită, Statele Unite își pierd reputația în lumea musulmană. La fel și Consiliul de Securitate al ONU.
Și arabii sunt puși într-o situație incomodă, notează The International Affairs. Sprijinul lor pentru cauza palestiniană a scăzut de-a lungul anilor.
Acceptarea politică a Israelului a crescut, până în punctul în care Emiratele Arabe Unite, Bahrein și Marocul au stabilit legături diplomatice cu statul ebraic – ca parte a acordurilor Abraham promovate de SUA. Arabia Saudită și EAU se opun Hamas. Ambele monarhii din Golf doresc să-și modereze imaginea islamică.
Qatar găzduiește conducerea de vârf a Hamas. Acum, vrea să acționeze a intermediar pentru a elibera, dacă este posibil, ostaticii israelieni. Egiptul nu vrea să îi primească pe civilii din Gaza.
Iranul este ostil Israelului și sprijină atât Hamas, cât și Hezbollah. În timp ce neagă că ar fi implicat în atacurile teroriste brutale ale Hamas din 7 octombrie, avertizează împotriva extinderii conflictului dacă Israelul continuă bombardamentele în Gaza.
Pe de altă parte, Rusia a devenit un actor puternic în Orientul Mijlociu prin prezența în Siria, precum și prin legăturile sale strânse cu Arabia Saudită și Iran.
China a adoptat o poziție fermă în favoarea Palesntinei și nu a condamnat Hamas. India a condamnat în mod categoric atacurile teroriste împotriva Israelului, dar susține crerarea unui stat palestinian suveran. Are legături excelente cu Israelul și cu lumea arabă, pe care trebuie să le păstreze.
Coridorul India-Orientul Mijlociu-Europa, anunțat la summitul G20 de la New Delhi, prevedea portul israelian Haifa ca punct de legătură cu Grecia.
