Partidele anti-sistem de dreapta și de stânga au câștigat teren în întreaga Europă la alegerile din 2024, reflectând în parte neîncrederea că obiectivele NATO pentru războiul din Ucraina pot fi realizatePartidele anti-sistem de dreapta și de stânga au câștigat teren în întreaga Europă la alegerile din 2024, reflectând în parte neîncrederea că obiectivele NATO pentru războiul din Ucraina pot fi realizate.
Ideea unei Europe unite care să își asume independent întreaga responsabilitate pentru finanțarea și înarmarea Ucrainei pare extrem de improbabilă.
Se vede declinul inexorabil al sprijinului pentru partidele consacrate de centru-dreapta și, mai acut, pentru cele de centru-stânga, relatează Responsible Statecraft. Riscă să piardă și mai mulți alegători.
Alegerile din 2024 care par cel mai evident să conteste consensul privind obiectivele de război ale Ucrainei și eventuala sa aderare la NATO sunt alegerile parlamentare din Franța, alegerile germane și alegerile pentru Parlamentul European.
Toate cele trei competiții au marcat progrese pentru partidele anti-sistem de dreapta și de stânga. În fiecare caz, partidele mainstream au păstrat puterea, dar nu au reușit să limiteze influența în creștere a populistilor.
În țările din Europa Centrală și de Est, candidații și partidele care exprimă rezerve cu privire la sprijinul pentru Ucraina sunt acuzați că beneficiază de operațiuni de influență rusească sub acoperire. Doi populisti de dreapta care dețin puterea în Europa — Orban din Ungaria și Fico din Slovacia — se opun deschis consensului general privind Ucraina.
În Franța, blocurile populiste de dreapta și stânga nu sunt dispuse să se alinieze în spatele unui guvern al centrului slăbit. Alegerile din Germania din 23 februarie sunt susceptibile să producă o coaliție de dreapta și de stânga, ceea ce va înseamna mai mult sprijin popular pentru populiștii, ambele opunându-se înarmării continue a Ucrainei.
Ce urmează?
Principalele teste în anul următor pentru efortul partidelor de mainstream de a stăvili, co-opta sau acomoda provocarea populistă vor fi alegerile germane din februarie, alegerile prezidențiale din septembrie din Polonia și posibilele noi alegeri parlamentare în Franța.
Stagnarea și constrângerile fiscale stricte fac, evident, ca electoratul să fie neliniștit și nemulțumit. Oboseala cauzată de războiul din Ucraina, împreună cu problemele economice și îngrijorările legate de imigrație, au alimentat un val de revoltă.
Mai mult, mediul extern turbulent al Europei nu este propice pentru a reduce avântul partidelor anti-sistem. Continentul se află în vizorul noilor tarife impuse de SUA, care ar adânci recesiunea și ar putea pune la îndoială angajamentul unor țări membre ale UE față de uniune însăși.
