Zâmbetele și aplauzele reciproce ale celor doi foști bancheri au marcat o nouă eră a relațiilor dintre Marea Britanie și UE.
În martie, la Paris, prim-ministrul britanic Rishi Sunak și președintele francez Emmanuel Macron păreau niște camarazi naturali, anunțând un pachet considerabil de 478 de milioane de lire sterline pentru a descuraja trecerea migranților prin Canalul Mânecii. Contrastul cu insultele meschine din epoca lui Boris Johnson și Liz Truss era clar de văzut.
Întâlnirea lui Sunak cu cel mai important lider european a confirmat o relație de colaborare mai strânsă cu UE și cu capitalele sale după turbulențele din epoca Brexit, notează presa occidentală. Cu mai puțin de două săptămâni mai devreme, acordul-cadru istoric încheiat de Sunak cu Bruxellesul la Windsor a rezolvat în sfârșit problemele comerciale post-Brexit din Irlanda de Nord.
„Speranța mea este că acordul deschide alte domenii de angajament constructiv și de dialog și cooperare cu UE”, a declarat Sunak în drum spre summitul de la Paris.După șase luni, cuvintele sale s-au confirmat.
În plus față de acordurile-cadru de la Windsor, Marea Britanie a semnat un memorandum de înțelegere cu Bruxelles privind cooperarea în domeniul reglementării serviciilor financiare, iar luna aceasta s-a alăturat din nou programelor de cercetare științifică Horizon și Copernicus ale UE, în valoare de 96 de miliarde de euro, un rezultat major pentru sectoarele de cercetare și universitare din Regatul Unit, după doi ani de incertitudine.
Următorul punct pe ordinea de zi este un acord de cooperare între guvernul britanic și agenția Frontex de protecție a frontierelor din UE – o altă măsură care apropie Marea Britanie de UE.
Sunak i-a impresionat pe diplomații UE prin dorința sa de a înfrunta aripa dură Brexiteer a propriului său partid, care a părut mult timp – în ochii europenilor – să dețină o influență supradimensionată asupra premierilor conservatori succesivi.
Negocierile continuă între Londra și Bruxelles cu privire la alte domenii de dispută rămase nerezolvate – mai ales noile tarife care urmează să fie impuse în ianuarie vehiculelor electrice care sunt livrate în și din Marea Britanie și nu se conformează cerințelor stricte de aprovizionare cu baterii.
Catherine Barnard, profesor de drept european la Universitatea Cambridge, a declarat că, în general, Sunak a supervizat o „relație mult mai pozitivă” cu Europa, chiar dacă aceasta s-a desfășurat pe o „bază de plată”.
Sunak se află la 18 puncte în urmă în sondajele de opinie și se confruntă cu o luptă grea pentru a rămâne în funcție la alegerile generale de anul viitor. Dar și adversarul său, liderul laburist britanic Keir Starmer, a precizat că și el dorește o cooperare mai strânsă cu Europa în cazul în care va prelua puterea.
Emmanuel Macron nu poate fi decât satisfăcut: a avut o relație dificilă cu Boris Johnson și cu guvernul care a implementat Brexit.
Președintele francez, care a pendulat între plecăciunile în fața lui Vladimir Putin și criticile aduse NATO – ar vrea să se poziționeze ca un lider al intereselor UE – Franța a rămas singura putere nucleară din regiune – iar o nouă apropiere cu Marea Britanie dovedește că politica este cea mai veche meserie din lume.